Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ieşirea din insolvenţa în care a fost împinsă din cauza contractelor păguboase încheiate cu “băieţii deştepţi”, compania Hidroelectrica a devenit rapid una dintre cele mai performante companii din România. Activitatea ei, ca de altfel a tuturor companiilor energetice, este însă grav perturbată de instabilitatea legislativă din ultima perioadă şi de supraimpozitarea la care statul a apelat în încercarea de a acoperi golurile bugetare. Totul a culminat cu OUG 114, adoptată la sfârşitul anului 2018, care a aruncat în aer orice urmă de predictibilitate fiscală. Nici 2020 nu vine cu veşti prea bune, Hidroelectrica, alături de Nuclearelectrica, fiind obligată să plătească nota de plată pentru energia ieftină pe care o va primi populaţia. Despre toate acestea şi despre planurile companiei ne-a vorbit Cristian-Nicolae Stoina, membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica.
După ieşirea din insolvenţă compania a performat an de an. La ce nivel aţi ajuns?
Hidroelectrica este la ora actuală cea mai performantă companie din România, judecând după rezultatele financiare din ultimii ani. Am ajuns să ne “batem” de la egal la egal cu OMV Petrom şi cu Romgaz, iar cifrele la 31 decembrie 2018 arată un profit net de 1, 93 miliarde de lei la o cifră de afaceri de 4,25 miliarde de lei. Am înregistrat un EBITDA de 73%, acesta fiind cel mai important indicator al performanțelor financiare ale unei companii. Din acest punct de vedere, EBITDA de anul trecut a fost unul istoric.
Cât de grav v-a afectat OUG 114/2018 ?
Citește pe Antena3.ro
Până în momentul de faţă am pierdut aproximativ 190 de milioane de lei. În ceea ce ne priveşte, ordonanţa a reintrodus preţul reglementat la producători după ce acesta fusese eliminat, fapt ce ne-a obligat să vindem la un preţ plafonat. Prevederile OUG 114/2018 nu au reuşit să ducă la scăderea preţului energiei pentru consumatorii casnici, dimpotrivă. Aşa cum de multe ori oficialii Hidroelectrica au atras atenţia, ea a dus la creşterea preţului.
Ce se întâmplă de la anul ?
Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a pus recent în dezbatere publică un proiect de ordin care prevede preţuri reglementate de furnizare pentru consumatorii casnici pentru perioada 1 ianuarie 2020 - 31 iunie 2021. Această prevedere este de fapt o continuare a OUG 114, cu particularitatea că Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt obligate în luna ianuarie 2020 să acopere la preţ reglementat 100% consumul populaţiei, iar din luna februarie 80%.
Ce va însemna pentru Hidroelectrica acest lucru?
Păi ca să folosesc o figură de stil v-aş spune că ne întoarcem în epoca „băieţilor deştepţi”.
Adică?
Să ţinem cont de câteva elemente. Ultimele cinci luni ne-au adus o hidrologie scăzută, iar lunile de iarnă vin, în general, cu o scădere a producţiei de energie hidro, pe fondul unei creşteri foarte mari a consumului de energie la nivel naţional. Faptul că cele două companii, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, sunt obligate să acopere în totalitate consumul casnic ne duce în situaţia în care, pentru a avea cantitatea de energie ce trebuie livrată la preţ reglementat, va trebui să cumpărăm o parte de pe piaţa liberă la un preţ mult mai mare. Pe scurt, ca să sintetizez, vom cumpăra cu doi lei şi vom vinde cu un leu. Diferenţa, respectiv pierderea, vom fi nevoiţi să o suportăm noi. Mai mult, Administraţia Naţională „Apele Române” şi-a anunţat intenţia de a majora preţul apei uzinate cu 23% de la 1 ianuarie 2020. Asta va însemna o creştere suplimentară a cheltuielilor cu 76 milioane de lei în 2020
Instabilitatea legislativă nu ne dă posibilitatea nici măcar pe termen scurt şi mediu să întocmim un plan de afaceri adecvat. Pe termen lung, acest lucru ne afectează producţia.
În ce etapă sunteţi cu procesul de listare?
Rezultatele sunt foarte bune, mai ales în contextul în care compania Hidroelectrica se pregăteşte pentru listare la Bursa de Valori de la Bucureşti şi la Bursa de Londra. Încă nu s-a decis ce procent se va lista, deocamdată aflându-ne în faza procedurilor pentru achiziţionarea serviciilor de specialitate ale unui consorţiu care să pregătească listarea.
Ce va însemna listarea pentru companie?
Pentru a putea fi listat la BVB trebuie îndeplinite, simultan, mai multe condiţii. Să fii societate pe acţiuni, să ai o valoare de piaţă mai mare de un milion de euro, să ai un free-float de 25%, să ai cel puţin pentru ultimii trei ani situaţii financiare auditate etc. Aici trebuie subliniat faptul că anul trecut a fost pentru prima în istoria companiei când a avut situaţii auditate fără rezerve. Aducerea companiei pe bursă va fi un câştig atât pentru Hidroelectrica, cât şi pentru România. România a devenit piaţă emergentă, clasificarea făcându-se de la piaţa regională. Bursa îşi doreşte astfel să atingă, cât mai repede posibil, tranzacţii a căror valoare să se apropie de 10% din PIB sau chiar mai mult. În acest context, listarea societăţii Hidroelectrica ar ajuta la creşterea gradului de atractivitate al Bursei de Valori Bucureşti. Pe de altă parte, pentru Hidroelectrica listarea ar aduce cu sine un acces mai facil şi ieftin la finanţări, având în vedere că planul de investiţii este foarte ambiţios. Este un plan care vizează retehnologizări, digitalizarea companiei, optimizarea echipamentelor, achiziţii de softuri performante şi multe altele. În acest context, am remarcat că, în ultima perioadă, în spaţiul public au început să fie vehiculate informaţii eronate despre companie de către oameni neavizaţi sau poate interesaţi.
La cine vă referiţi?
Nu vreau să dau nume. Vorbim despre persoane care atunci când s-a propus intrarea companiei Hidroelectrica sub pălăria Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) au tăcut, deşi asta însemna că reprezentanţii fondului puteau vinde netransparent acţiunile aflate în portofoliul său. Înfiinţarea FSDI nu era o idee rea. El nu poate fi însă eficient în forma propusă prin actele normative deja aprobate. Mă refer aici la modul în care este asigurată transparenţa, la obiectivele pentru care este înfiinţat, strategiile investiţionale şi domeniile în care urmează să facă investiţii. Sunt persoanele care au tăcut când oficiali ai Ministerului Energiei au elaborat un proiect de lege prin care se propunea ca Hidroelectrica să fuzioneze cu cei de la Complexul Energetic Oltenia, lucru ce ar fi echivalat cu intrarea noastră din nou în insolvenţă. S-a vehiculat că noul guvern, Guvernul Orban, vrea să vândă Hidroelectrica, această acţiune fiind un atentat la siguranţa naţională. Vă reamintesc că din 2013 se vorbeşte despre vânzarea pe bursă a acţiunilor Hidroelectrica. Atingerea acestui obiectiv figurează şi în contractele de mandat ale membrilor boardului Hidroelectrica. Aşa că toate declaraţiile amintite nu au nicio legătură cu realitatea. Niciodată nu s-a pus în discuţie vânzarea companiei sau ca statul să nu rămână acţionar principal. Dacă declaraţiile au fost făcute cumva în scop electoral, nu este normal ca o companie ca Hidroelectrica să fie băgată în jocuri cu iz politic.
Forţa de muncă calificată este o problemă şi pentru Hidroelectrica. Este greu de găsit. Tocmai de aceea, conducerea companiei a luat decizia de a participa activ la învăţământul dual şi va susţine 220 de elevi. În perioada 2020-2023 ei vor primi burse şcolare de câte 500 de lei pe lună pentru a se specializa în meseriile specifice profilului hidroenergetic. Ei vor avea posibilitatea să facă practică în centralele societăţii. De asemenea, Hidroelectrica a elaborat și implementat un set de Politici de HR în vederea recrutării și fidelizării „talentelor” existente pe piața forței de muncă, în specializările specifice activității companiei.
Sistemul hidroenergetic este învechit
Nivelul investiţiilor pe care compania trebuie să le facă este foarte mare, având în vedere că sistemul hidroenergetic este construit, în cea mai mare parte, în anii 1960-1970. Acum operăm cu 208 hidrocentrale care într-un an cu o hidraulicitate medie produc 17 TWh. Anul trecut am acoperit 30% din producţia totală a ţării. Sistemul fiind însă vechi, e nevoie de investiţii. Hidrocentrala Porţile de Fier I este pusă în funcţiune în 1972, Porţile de Fier II, în 1985-1986, Bicaz, în 1960, ca să vă dau numai câteva exemple. Hidrocentrala Vidraru a fost dată în folosinţă în 1965, iar anul acesta am scos a treia oară la licitaţia proiectul pentru retehnologizarea ei. Vorbim despre un proiect cu o valoare estimată de circa 82 milioane de euro, fără TVA.
