Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În acest moment, pacienţii din Statele Unite ale Americii, care suferă de o boală a sângelui considerată incurabilă, sunt trataţi cu o terapie nouă, care elimină şi ultima celulă malignă ascunsă în corp. Tratamentul revoluţionar a fost descoperit de o echipă de cercetători de peste Ocean, din care face parte şi un român, şi care luptă cu această teribilă boală care este cancerul, pe un nou front, al imunoterapiei. Practic, cancerul este atacat la nivel molecular, iar cercetătorii au reuşit să obţină rezultate senzaţionale, folosind chiar „armele” naturale ale organismului: celulele limfocitare. În ce constă noul tratament, lansat în SUA luna trecută, ce rezultate s-au înregistrat în timpul studiilor şi, mai ales, când ar putea ajunge şi la pacienţii români a explicat, pentru Jurnalul, chiar românul care l-a descoperit: medicul Adrian Bot, doctor în medicină și științe biomedicale, cu o carieră în biotehnologie și expertiză în cercetarea și dezvoltarea unor imunoterapii în domeniul oncologiei.
Domnule doctor, activaţi în domeniul biotehnologiei – un domeniu relativ nou, despre care nu cunoaştem foarte multe lucruri. Ce este, de fapt, biotehnologia? Şi care ar fi diferenţa dintre un medicament, un tratament clasic, convenţional, şi o terapie biologică?
Dr. Adrian Bot: Biotehnologia, în contrast cu ştiinţele farmaceutice convenţionale, foloseşte metode noi, moderne, de manipulare, de inginerie a organismului omenesc sau a celulelor sau moleculelor din organismul omului. O inginerie care promite să deschidă noi drumuri pentru tratamente ce sunt mai eficace şi - foarte important - mai puţin toxice. Ceea ce numim “smart medicine” - medicamente inteligente.
Ştiu că, de câţiva ani, sunteţi implicat într-un important proiect de cercetare în domeniul oncologiei… În ce an a început şi în ce stadiu este cercetarea noii terapii?
Cel mai recent proiect a dus la prima terapie genetică aprobată în limfom în Statele Unite. Dezvoltarea acestui proiect a început în 2011, când compania la care lucrez a luat decizia de a începe procesul de a dezvolta acest produs. Dezvoltarea a implicat mai multe studii clinice la pacienţi cu limfom, care s-au desfăşurat în intervalul 2011-2017. Prin aceste studii clinice s-a testat produsul pe mai mult de 100 de pacienţi cu limfom Hodgkin, care nu a fost tratabil cu nicio altă terapie. Aceşti pacienţi au fost trataţi într-o perioadă de aproximativ doi ani, iar răspunsul clinic după acest studiu pivotal a fost publicat în martie 2017, la American Association of Clinical Research Meeting, şi a fost, de asemenea, publicat în dosarul pe care compania noastră l-a trimis pentru a avea aprobarea pentru comercializarea acestui produs în Statele Unite.
Care au fost rezultatele studiilor clinice pe pacienţi?
Rezultatele au fost impresionante - ele sunt publice - mai mult de 80% dintre aceşti pacienţi răspunzând la această terapie genetică şi aproximativ 40% din aceşti pacienţi eliminând complet tumori masive. Aceşti pacienţi nu au fost curabili cu niciun alt tratament, deci sunt aşa-numiţii „refractory patients”. Pe baza acestui rezultat, The Food and Drugs Administration (FDA) - care este organismul ce aprobă medicamentele în Statele Unite - a format un comitet special, prin care a decis să lucreze foarte strâns cu noi şi să accelereze aprobarea acestui produs, care era necesar pentru a trata pacienţi refractari la celelalte terapii. În 18 octombie, FDA a aprobat acest tratament. Acest medicament este acum parte din standardul medical în Statele Unite. În momentul în care noi doi vorbim, oamenii sunt trataţi în SUA cu acest produs.
Citește pe Antena3.ro
Doar în Statele Unite...
Deocamdată, doar în Statele Unite, dar avem veşti foarte bune. Am făcut public faptul că lucrăm foarte strâns cu organizaţia europeană EMA (n.r. - Agenţia Europeană a Medicamentului), ca să avem acest tratament aprobat foarte curând şi în Europa.
Asta-i o veste, într-adevăr, minunată pentru pacienţii europeni. Când credeţi că noul medicament va ajunge efectiv şi la aceştia?
Termenul la care sper este de câteva luni: cinci, până la şase luni. Deci va fi foarte repede, dacă totul merge bine. Ceea ce, pentru mine, este senzaţional şi de o valoare simbolică deosebită.
Celule reprogramate genetic
Aţi spus că această nouă terapie este destinată tratării unei boli incurabile, limfomul Hodgkin, dar aş vrea să vă mai întreb dacă ea se adresează doar pacienţilor cu faze incipiente sau forme mai uşoare ale afecţiunii - fiind vorba, tocmai, de o boală oncologică - sau pot spera şi cei cu faze avansate ale bolii, cei cu metastaze? Funcţionează acest medicament şi în cazul lor?
Puterea imunoterapiei şi puterea acestui tratament care foloseşte celule programate genetic este că se poate aplica bolnavilor cu metastaze în ultimul stadiu. De fapt, dezvoltarea acestui produs de care vorbim s-a făcut în pacienţi incurabili prin orice alt mijloc de tratament şi cu altfel, nu ar fi avut o durată medie de viaţă mai mare de 2-3 luni, sau poate câteva săptămâni. Şi motivul pentru care acest lucru este posibil este că mecanismul de acţiune a acestei terapii este foarte diferit de teraboală metastatică masivă, care, piile convenţionale şi, doi, datorită faptului că sistemul imun al unui om, dacă este reprogramat genetic, are capabilităţi extraordinare, care trebuie exploatate în diverse alte domenii medicale.
Aplicabil şi în alte boli grave
Care ar fi aceste domenii?
Domeniile despre care visez sunt tumorile solide - cum ar fi carcinoamele -, dar şi medicina regenerativă, bolile inflamatorii, bolile autoimune, bolile neurodegenerative - cum ar fi Alzheimer. Deci acestea sunt noile frontiere ale medicinei, pe care, cu aceste noi platforme tehnologice, noi sperăm într-un viitor mai apropiat decât credeam iniţial să putem să dezvoltăm terapii efectiv.
Deci acesta ar fi următorul pas în cercetare? Se va putea aplica noua tehnologie şi în cazul acestor afecţiuni?
Fără niciun dubiu! În acest moment, în timpul interviului, organizaţii de cercetare, laboratoare mari, companii, deja investesc şi deja fac cercetare în domeniile despre care am vorbit.
Ar putea aceste celule reprogramate genetic şi reintroduse în organism să acţioneze ca nişte anticorpi, astfel încât să prevină o recidivă a cancerului?
Este o întrebare tehnică deosebit de importantă. Ne referim la celulele-memorie ale sistemului imun... Nu avem răspunsul la această întrebare, dar lucrăm asiduu. Strategia iniţială în bolile sanguine a fost să creăm o terapie care să elimine ultima celulă canceroasă, dar frontiera următoare va fi să programăm sistemul imun să reuşim această memorie imunologică ce poate să apere pacientul de recidivă. Este o întrebare încă deschisă.
Ştiu că v-aţi pus semnătura pe mai multe proiecte de cercetare importante. Despre ce este vorba, cu ce alte terapii descoperite vă puteţi mândri?
Din punctul meu de vedere, ca medic cu background în imunologie, cred că o altă arie unde am făcut unele progrese - dar mult mai mult trebuie făcut - este aria de dezvoltare a unor noi vaccinuri. Vaccinuri profilactice împotriva unor virusuri ce pun probleme de sănătate extraordinare, virusul Influenza - virusul gripal -, unde am lucrat cu reputatul imunolog de origine română Constantin Bona. În anii '90, când dumnealui a avansat ipoteza că reprogramarea genetică a sistemului imun folosind ADN - vaccinuri bazate pe ADN - este capabilă să inducă, să creeze imunitate efectivă împotriva virusului gripal. Aceste studii au fost publicate în anii '90. Sunt foarte bune aceste studii şi cred că au deschis o nouă eră în a înţelege cum funcţionează sistemul imun şi care este potenţialul sistemului imun. Şi un progres similar, pe care l-am făcut în urmă cu 10-15 ani, lucrând pentru o altă organizaţie, în care am arătat împreună cu colaboratorii noştri că un vaccin bazat, din nou, pe ADN şi pe peptide este capabil să inducă un răspuns imun împotriva melanomului malign, o boală deosebit de gravă.
Aţi plecat de mulţi ani din România. Acum, după atâta timp, consideraţi că a fost o decizie bună?
Am plecat în ianuarie 1994, doar la câteva luni după ce am absolvit Facultatea de Medicină din Timişoara. Mi s-a oferit posibilitatea să fac un doctorat în imunologie, în New York. Pasiunea mea a fost ştiinţa întotdeauna şi integrând background-ul meu medical din România şi background-ul meu ştiinţific din Statele Unite cred că am reuşit să contribui la avansarea medicinei moleculare. Decizia a fost bună din punct de vedere pragmatic. Deci am reuşit, având resursele pe care le-am avut în Statele Unite, dar eu am rămas întotdeauna foarte strâns legat de România şi sper să putem - ăsta este un vis pe care-l am - să ajutăm cercetarea medicală românească să ajungă la acelaşi nivel prin a facilita colaborarea directă dintre noi, românii din SUA, şi românii de aici, din România.
Cum acționează asupra celulelor canceroase?
Dr. Adrian Bot spune că nouă terapie constă în reprogramarea genetică a sistemului imun: „Schimbăm codul genetic al celulelor limfocitare pentru a le face foarte active împotriva cancerului. Celulele sunt prelevate de la pacienţi, sunt tratate în condiţii speciale cu un vector care inserează în aceste celule un receptor artificial – o genă artificială, care exprimă o proteină artificială. Această proteină este capabilă de a direcţiona limfocitele către celulele canceroase şi este, de asemenea, capabilă de a le programa să le distrugă una câte una, în fiecare organ din corpul omenesc”.
„Celulele limfocitare sunt foarte capabile să ne apere împotriva infecţiilor, bacteriene şi virale, dar nu sunt foarte capabile să ne apere împotriva cancerului. Ceea ce facem este să reprogramăm celulele imune. În urma studiilor clinice care s-au efectuat în ultimii cinci ani, s-a demonstrat că o celulă limfocitară cu codul genetic modificat este capabilă să elimine ultima celulă canceroasă din organism. Acest răspuns îl vedem în aproximativ 50% dintre pacienţii trataţi – pacienţi cu boli metastatice.”
În prezent, Adrian Bot este vicepreşedinte şi coordonator şti inţe translaţionale al companiei farmaceutice Kite, ce activează în domeniul biotehnologiei în SUA
