Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mii de români fac forme severe de gripă, în fiecare an, iar mulți dintre ei mor din cauza complicațiilor. În sezonul rece 2017-2018, spre exemplu, au fost înregistrate 129 de decese din cauza gripei, aproape de patru ori mai multe faţă de sezonul precedent (27), iar numărul îmbolnăvirilor (1.750) a fost, de asemenea, în creştere. În ciuda acestor date alarmante, un studiu publicat la finalul anului trecut arată că populaţia nu ia deloc în serios gripa: şase din zece români nu s-au vaccinat deloc împotriva gripei, majoritatea considerând că nu este necesar. Cu toate acestea, singurul tratament corect pe care îl putem avea în faţa acestei boli tot mai imprevizibile, de la un an la altul, este să te vaccinezi, spune dr. Valeria Herdea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie. Ba mai mult, explică medicul, vaccinarea adulţilor este singura soluţie de a-i proteja de gripă pe bebeluşii de până la şase luni, care nu pot fi imunizaţi antigripal până la această vârstă.
M.C.: Foarte mulți oameni fac confuzie între răceală și gripă, sau consideră că gripa este doar, așa, un fel de răceală mai puternică, o simplă viroză. Care este, de fapt, diferența dintre răceală și gripă și care ar fi riscurile pentru cei care nu se imunizează antigripal?
Valeria Herdea: Gripa este o boală infecţioasă acută virală, produsă de virusurile gripale, care sunt puse în evidenţă de laboratoare, şi pentru care există vaccinare. Practic, vaccinarea este un mijloc preventiv, dar devine un mijloc curativ - deci mijloc de vindecare -, pentru că este singura soluţie găsită, adresată agentului etiologic care produce infecţia.
În ceea ce priveşte evoluţia gripei, aceasta evoluează de obicei sever şi afectează inclusiv persoane sănătoase, contrar a ceea ce se cunoştea până acum. Pot fi afectate, pe grupele de risc: copiii mici (de la şase luni, la trei ani – care fac forme mai severe), pacienţii cronici (cardiaci, diabetici, cu afecţiuni pulmonare şi cei cu deficit imunitar), gravidele – în mod deosebit. Evoluţia gripei este foarte severă acolo unde terenul este deprimat, deci cu imunitate discutabilă.
Ultimele sezoane au arătat clar că sunt atacate inclusiv persoane cu imunitate relativ bună, deci persoane tinere, şi care pot dezvolta forme severe, inclusiv insuficienţă respiratorie, tulburări neurologice.
Dacă facem o paralelă cu virozele, acestea sunt afecţiuni respiratorii, infecţioase, produse de virusuri, dar altele decât virusurile gripale. Pot fi virusuri paragripale sau pot fi diverse alte microorganisme. Starea generală nu este afectată sever, în general, starea de viroză este însoţită de curbatură (durere musculară, însoțită de o stare de epuizare), de astenie, de o uşoară inapetenţă (lipsa poftei de mâncare).
Important să ştim că fac febră sau subfebrilitate (dar nu ajung la valori foarte mari), rinoree, disfagie, tuse – mai rar. Evoluţia este, în general, bună: durează 3-5 zile, cu recomandarea să fie izolaţi la domiciliu, iar tratamentul este simptomatic.
Citește pe Antena3.ro
În ceea ce priveşte gripa, are în acest moment inclusiv metode de diagnostic paraclinic (făcând un exudat) şi poate avea o evoluţie imprevizibilă, în funcţie de „terenul” de care discutăm şi în funcţie de intervenţia terapeutică.
În cazul gripei, prevenția devine tratament
Diferenţa majoră de evoluţie, de diagnostic şi de contagiozitate: gripa se răspândeşte extrem de rapid, calea de transmitere fiind aerogenă. Atunci când strănutăm, picăturile fluide se duc până la 6 metri, deci în jurul nostru, pe o rază de 6 metri, putem îmbolnăvi de la 100, la 200 de oameni.
Este important să recunoaștem simptomele, modalitatea de intervenție, cât și până unde mergem la domiciliu, când ne prezentăm la medic, cum administrăm tratamentul.
„Nu administrăm antibiotice la domiciliu și niciodată nu administrăm antibiotice fără recomandare medicală. Antibioticul nu reprezintă un tratament pentru o afecțiune virală!”
Singurul tratament corect este prevenția, de fapt. Prevenția devine tratament, în cazul vaccinării, și este singurul tratament pe care-l putem face.
M.C.: Vaccinul antigripal trebuie făcut în fiecare an? Dacă da, de ce, având în vedere că organismul produce anticorpi pentru tulpinile conținute de vaccin?
Valeria Herdea: În fiecare an se recomandă vaccinarea împotriva infecțiilor cu virus gripal pentru că aceste virusuri sunt într-o permanentă modificare. Ele au o anumită structură, care le permite, pur și simplu, un cameleonism, o mișcare în care se modifică toată anvelopa acestui virus. Trebuie să înțelegem că are o anvelopă cu niște spiculi, iar acești spiculi pot să-și modifice structura și, în funcție de structura pe care o au, determină un anumit tip de boală. Pentru a putea fi prevenită prin vaccinare, vaccinul are nevoie să fie, la rândul lui, adaptat structurii majoritare a virusurilor care circulă în acel sezon.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recoltează din diverse zone ale lumii, mai ales de unde există aglomerări ale unor astfel de afecțiuni, și pun în evidență tipul de virus (A, B), stabilesc care este cea mai întâlnită tulpină și cea mai agresivă dintre toate și pregătesc noul vaccin pentru fiecare sezon. De aceea este esențial să ne vaccinăm, pentru că fiecare vaccin este adaptat la tulpinile care circulă în respectivul sezon.
Ce mai este important să știm? Imunitatea care se obține după vaccinare este, în general, pe durata unui sezon, iar vaccinul făcut în fiecare an revigorează imunitatea, într-un fel sau altul, trezește linia de apărare a organismului. Și, atunci, practic, obținem un efect de continuitate, de creștere a imunității în platou, în așa fel încât organismul să nu aibă breșe imunitare, în care să putem fi atacați.
M.C.: Poți face gripă după ce ai făcut vaccinul?
Valeria Herdea: Sunt pacienți care vin și spun: «M-am vaccinat și am făcut o formă de gripă». Acestea sunt coincidențe. Este teribil de important să fii un pic responsabil, nu doar să lași să se întâmple „o minune”, că poate trece. De obicei, trebuie să și facem ceva ca să fim sănătoși.
M.C.: Există contraindicații? Care sunt acestea?
Contraindicațiile pentru vaccinare se adresează, în general, bolilor acute. Nu ne vaccinăm dacă avem febră peste 38 sau dacă suntem într-o boală eruptivă, diareică ori alergizantă. Să zicem că tocmai am terminat elemente de varicelă și nu mă vaccinez în următoarea săptămână. Am nevoie să las măcar trei săptămâni interval de la boala infecțioasă care a alergizat. A fi alergic înseamnă a scădea foarte mult rezistența imună. Deci nu intervin pe un teren imunitar deficitar.
În general, nu se mai pune problema de alergie, aceasta este doar la vaccinul viu – care nu este la noi – și, este important să știm, nu avem un patern genetic care să contraindice vaccinarea. Deci, în general, orice persoană este aptă să primească această vaccinare. În cazul în care vorbim, de exemplu, despre tabloul imun al unei persoane, acolo unde există acel CD 4 (o analiză de sânge care relevă care este linia de apărare a organismului) și care este sub 400, acolo nu vaccinăm. Așteptăm să ajungem la o valoare de 400 și după aceea ne vaccinăm. Aceasta ar fi singura contraindicație serioasă. În rest, poate fi vaccinat și pacientul cu leucemie, cu poliartrită reumatoidă fără nicio problemă, pentru că este un vaccin care protejează și, atenție, nu este un vaccin viu. Este un vaccin atenuat și care poate fi administrat fără riscuri.
Dacă un pacient este puternic deprimat – de exemplu, într-o infecție HIV/SIDA, scade acest număr de leucocite care, practic, îl protejează - și dacă CD4 scade sub valoarea de 200, așteptăm. Pacientul primește tratamentul antiretroviral specific bolii lui și, după ce se stabilizează, putem să inițiem vaccinarea. Nu vaccinăm într-un puseu acut al unei leucemii, categoric. Dacă nu respectăm aceste linii de vaccinare în fiecare an, putem dezvolta, din păcate, și forme de boală care ne pot afecta în mod serios.
M.C.: De la ce vârstă poate fi administrat serul antigripal?
Valeria Herdea: De la vârsta de 6 luni, fără niciun fel de problemă. Dacă acel copil nu a mai fost vaccinat, se adiministrează două doze, la interval de o lună. Pentru copiii care sunt într-un mediu sănătos, care nu au probleme deosebite de sănătate, se poate administra şi o doză de 0,5 ml, dar administrarea cea mai corectă este ca, la interval de o lună, să se repete.
Vaccinul poate fi administrat până la orice vârstă, dar limita inferioară este de 6 luni
M.C.: Sunt două vaccinuri antigripale pe piaţă: cel trivalent (care are trei tulpini de virus gripal în compoziţie) şi cel tetravalent, cu patru tulpini. Ambele pot fi administrate copiilor atât de mici?
Valeria Herdea: Noul prospect arată că putem folosi şi vaccinul tetravalent, deci ambele vaccinuri pot fi administrate de la 6 luni. Sigur, este bine să te orientezi pe cât mai multe valenţe, pentru a preveni infecţiile cu cât mai multe tulpini, ţinând cont că, în ultimele sezoane, infecţiile cu virus de tip B au fost destul de severe, în special la gravide și la copii mici.
M.C.: Pentru bebelușii care se nasc în această perioadă de toamnă/iarnă sau cei care vin pe lume vara și sunt prea mici pentru a fi imunizați, ce e de făcut? Cum pot fi protejați de gripă?
Valeria Herdea: Acolo unde sunt copii mici, există acea teorie a coconului, care spune că tot ce există în jurul unui sugar mic se vaccinează, tocmai pentru a proteja acel copil care nu are imunitate. Puțina imunitate pe care o primește prin alăptare și protecția oferită de laptele matern are nevoie să fie suplimentată de protecția mediului în care trăiește. Vaccinarea celor din jur întrerupe lanțul de transmitere a bolii. Pe de altă parte, regulile de bun-simț și de igienă ne obligă să nu mergem să facem vizite la acești copilași foarte mici. Este o treabă de responsabilitate socială, până la urmă, să protejezi o ființă care nu are protecție, dar să sperăm că și noi o să înțelegem lucrurile astea.
M.C.: Ne puteţi spune câteva reguli de bază pentru evitarea unei epidemii. Ce-i sfătuiți pe oameni să facă – sau să nu facă - acum, în plin sezon gripal?
Valeria Herdea: Prima regulă: nu mergem în colectivitate, dacă avem semne de boală (ne curge nasul, ne doare capul, ne dor mușchii, avem o stare de boală, de inapetență, dorința de a zace). Mai bine rămânem la domiciliu 2-3 zile și, prin telefon, solicităm un sfat de la medicul de familie sau internist, începem să administrăm lucruri de bun-simț, în genul: vitamina C – ca antioxidant, un deongestionant nazal, un dezinfectant de gât, un antiinflamator. Deci nu antibiotice! De asemenea, lichide cât mai multe și odihnă cât mai multă, pentru că odihna ajută foarte mult în refacerea organismului în cazul unei viroze mai serioase.
* Dacă persistă simptomele mai mult de 48 de ore, febra mai mare de 38,5, dacă secrețiile nazale devin purulente, tusea devine obositoare și este însoțită de dureri de cap, atunci trebuie să mergem să facem un consult clinic pentru a primi recomandări corecte.
* Să ne spălăm pe mâini – acesta este cel mai important lucru -, apoi: să avem batistă de unică folosință, pe care s-o arunci, nu să o refolosești, să învățăm să strănutăm în cotul îndoit, nu spre cei din jurul nostru, să evităm aglomerația și, nu în ultimul rând, să aerisim în casă (la fiecare 50 de minute, o camera are nevoie de cel puțin 10 minute să fie fereastra deschisă, să intre soarele). Să folosim substanțe dezinfectante, să nu uităm să ne spălăm pe mâini înainte și după ce intrăm în contact cu un bolnav și să nu uităm să ne schimbăm și hainele, pentru că a lua în brațe un copil după aceea înseamnă a transmite și nu este bine –pentru că picăturile acelea fluide rămân totuși pe noi și pe obiecte și poate exista și transmiterea indirectă.
* În ceea ce privește alimentația, trebuie să avem alimente în stare vie, sucuri de fructe, salate, legume proaspete și cât mai colorate – verzi, portocalii, roșii, galbene – pentru că, în general, conținutul de clorofilă ajută foarte mult la procesul de întărire a imunității organismului, au cantități foarte mari de caroten și antioxidanți, de vitamina C și ne ajută foarte mult la întărirea sistemului imunitar
În ciuda faptului că este foarte blamată această „teorie a alimentației”, este una extrem de serioasă, pentru că noi, până la urmă, suntem ceea ce gândim, ceea ce facem și, nu în ultimul rând, ceea ce mâncăm. Și, atât timp cât avem o mâncare sănătoasă, bazată pe fructe, legume, pește, lichide sănătoase – deci nu consumăm băuturi cu tot felul de coloranți, conservanți, nu mâncăm foarte multă carne, nu consumăm foarte multe conserve, afumături sau sărat, ne ajută la sănătate.
Cei care se vaccinează în fiecare an mai pot face gripă?
Valeria Herdea: Da, mai pot face, pentru că nu există doar un tip de virus gripal, ci mai multe tipuri. Vaccinurile care combat infecția gripală sunt vaccinuri care conțin tulpini majoritare din diverse zone ale lumii, pe care OMS le identifică - fiind periculoase, adică cele care provoacă îmbolnăviri severe – și le selecționează în fiecare an în funcție de zonă, de gravitate, de ritmul de contagiune, de gradul de infecțiozitate, de severitatea formei de gripă pe care o produce – și ajung sub formă de vaccin, însă ele sunt limitate.
Gripa este o familie mare, care are foarte mulți copii: vreo 2.000 de serotipuri. Nu ai cum să faci un vaccin cu 2.000 de serotipuri, îl faci cu cele mai agresive. Iar vaccinarea protejează de formele severe de boală, acelea care produc invaliditate, suferință și deces.
1.751 virusuri gripale au fost detectate, în sezonul 2017- 2018, în cadrul supravegherii virologice din România, un număr de 2,3 ori mai mare faţă de confirmările din sezonul precedent (758), relevă un raport anual al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).
