Gallagher, cu Romania la radiografie

MARINA CONSTANTINOIU

Jurnalul National: Cine a furat natiunea romana? De ce tocmai acest titlu pentru cartea dumneavoastra?

Tom Gallagher: Am folosit acest cuvant in mod deliberat. Romanii au trecut prin mai multe generatii de sacrificiu, cea mai grea perioada fiind cea a lui Ceausescu. Iar deciziile luate de cei care au venit la putere la sfarsitul lui ’89 s-au tradus in greutati pentru majoritatea romanilor. Cred ca vor fi cateva generatii de sacrificiu, din cauza deciziilor economice si politice luate in acea perioada si apoi de succesorii lui Ceausescu. Multi bani ai statului au intrat pe mana unui grup restrans de persoane, iar societatea in general a suferit de pe urma acestei "desproprietariri" de resurse, care s-a tradus printr-o serie de probleme economice.

Conform statisticilor, Romania este la limita inferioara in materie de sanatate, educatie, nivel general al dezvoltarii, comparativ cu normele europene. Daca lucrurile ar fi fost tratate altfel, romanii ar fi fost mai optimisti, societatea ar fi fost mai dinamica, iar Romania ar fi fost capabila sa-si ocupe locul cu mai mult succes in Uniunea Europeana.

Am vorbit despre furtul unei societati, nu despre furtul unei natiuni suverane, dar cred ca a fost mai bine sa folosesc acest titlu, pentru ca poate este imaginea pe care o dau unei elite politice care a abandonat mare parte din populatie.

De unde preocuparea pentru Romania? Aveti origini romanesti, prieteni romani, averi de recuperat de aici?

Nu, nu am nici o bunica romanca si nici macar unguroaica, n-am nici rude, nici alte interese. Am venit aici prima oara pentru foarte importantele evenimente politice de dupa 1989, la alegerile din 1990. In calitate de cercetator stiintific, multe dintre cercetarile mele le-am facut in Peninsula Iberica, iar romanii vorbesc o limba apropiata de spaniola si portugheza si m-am gandit ca ar fi de folos sa vin si sa arunc o privire la ce se intampla si sa fac unele cercetari asupra a ceea ce se intampla de atunci.

Un subiect inca vandabil

Inca "se vinde" bine subiectul Romania in Occident, la 15 ani de la Revolutie?

Putine carti s-au scris despre Romania contemporana, care sa incerce sa analizeze mai multe aspecte ale evolutiei societatii, deci exista o piata. Si toate aceste institutii europene care sunt puternic implicate in problematica romaneasca vor fi interesate de acest subiect si de aceasta carte, sper.

V-ati lansat cartea in plina campanie electorala. Pe cine ati vrut sa treziti? Politicienii sau electoratul?

In primul rand, Editura Humanitas a luat aceasta decizie, iar eu am fost de acord. Totusi, era prea tarziu ca aceasta carte sa initieze o dezbatere majora, care sa influenteze audienta. Cartea a aparut simultan in limba engleza, n-am stiut ca va aparea in romana asa repede. Este adevarat, am vrut sa incerc sa influentez audienta, dar audienta pe care am avut-o in vizor era audienta din Uniunea Europeana, oficiali internationali, politicieni, care iau marile decizii in legatura cu Romania.

Sunteti foarte critic la adresa institutiilor europene, in cartea dumneavoastra. Sunteti un pro sau un anti-UE?

Am putut trai fericit in statele unite ale Europei. Visul federatiei nu este un cosmar pentru mine, dar trebuie sa fie o decizie bine gandita si pusa la punct, pentru ca este vorba despre o schimbare atat de dramatica pentru Europa, incat, daca este bazata pe un set de legi defectuoase, apar slabiciuni structurale si poti avea parte de un dezastru.

Provocarile Europei

La ce tip de probleme va asteptati, o data cu integrarea Romaniei si Bulgariei in Uniunea Europeana?

Personal, nu cred ca viitorul imediat este unul prea stralucit pentru societatea romana in interiorul UE. Nu cred ca vor fi cresteri spectaculoase in standardul de viata, cred ca marii beneficiari vor fi grupuri mici de oameni, care au crescut deja bogate si in siguranta, ca rezultat al schimbarilor petrecute in ultimii 15 ani.

Cred ca pozitiile lor vor fi consolidate si Romania va ramane o tara polarizata social, cu o mare majoritate de oameni saraci. Totusi, diferenta este ca tinerii vor avea oportunitatea sa paraseasca tara, la scurt timp dupa aderare, pentru a merge la munca in Vest. Va fi un exod masiv de oameni din aceasta tara spre tarile occidentale. Si este vorba despre cei mai dinamici, tinerii, oamenii in putere, care vor pleca in numar foarte mare, iar Romania nu-si poate permite sa piarda asemenea oameni.

Cred ca daca UE ar fi fost mai stricta cu Puterea, din 2001 incoace, in cursul negocierilor care s-au purtat, Romania n-ar fi pierdut aceasta generatie. Cel mai bine scoliti oameni, cei mai ambitiosi ar fi ramas sa reconstruiasca tara. Cred ca UE ar fi trebuit sa aiba o strategie speciala pentru Romania, tinand cont de dimensiunile problemelor sale, in loc sa foloseasca aceleasi strategii pe care le aplica in privinta tuturor celorlalte candidate: Cipru, Malta, statele balcanice. Din cauza dimensiunilor pagubelor provocate de comunism, Romania are nevoi speciale, dificultati speciale si de asta nu s-a tinut cont, iar din aceasta cauza tara asta va continua sa sufere. Si cred ca Romania ar trebui sa se concentreze pe aplicarea reformelor, nu pe a promite reforme, pentru a-i tine pe acesti oameni in tara.

Trebuie o dezbatere despre aderare

Si care-i cea mai mare problema cu care ne confruntam?

Cred ca cea mai grava problema este cea a agriculturii, iar Ministerul Agriculturii a fost unul dintre cele mai slabe departamente guvernamentale. I-a luat prea mult pana sa lanseze planul de preaderare SAPARD, sa modernizeze agricultura romaneasca si cred ca nici UE nu are o idee prea clara in ceea ce este de facut in zonele rurale ale Romaniei. Nimeni nu stie ce se va intampla cu oamenii de la tara.

Daca aceasta carte va avea un rol, as vrea ca acesta sa fie acela de a provoca o dezbatere despre opinia publicului romanesc in privinta adevaratelor consecinte ale aderarii tarii la UE. Despre cine vor fi castigatorii si perdantii. Cred ca trebuie sa primim raspunsuri la aceste intrebari.

Ceea ce incerc sa spun este ca nu sunt ostil UE pentru vreun motiv filozofic, sunt de acord cu proiectul. Dar trebuie sa fie clar din acest proiect ca majoritatea romanilor vor fi beneficiari ai acestei integrari, iar eu nu pot vedea, in afara eliminarii vizelor, pentru a putea calatori liber in Vest, care vor fi avantajele lor.

Dar si inaintea ultimului val al extinderii UE, adica cel din acest an, s-a vorbit despre un posibil exod al fortei de munca dinspre Est spre Vest si totusi nu s-a petrecut. De ce s-ar petrece unul cu romani?

Sondajele de opinie consemneaza in mod regulat procente ridicate de tineri care afirma ca doresc sa plece din tara pentru a munci afara. Tinerii asta asteapta, ceea ce pentru Romania este o problema si este regretabil, nu pentru Vest.

Despre calitatea guvernarii

Una dintre ideile care se desprind din cartea dumneavoastra este ca in Romania calitatea guvernarii a fost slaba. Ati reusit sa intelegeti de ce?

Oamenii care au activat in cadrul regimului pe vremea lui Ceausescu au ramas la putere si dupa ’89. Si ei nu erau pregatiti pentru asa ceva, nu erau dotati pentru a lucra intr-un sistem nou. Ei sunt cei care au indepartat oamenii care ar fi putut prelua puterea si ar fi putut schimba mai mult. Pentru asta s-au folosit strategii multiple (au fost fabricate conflicte interetnice, au fost chemati minerii etc.)

Dar care era alternativa? Care erau oamenii care ar fi trebuit sa vina si sa conduca Romania?

Cred ca existau oameni capabili si in perioada regimului comunist care ar fi putut lucra cu oameni tineri, neimplicati politic, care sa obtina un consens national. Dar cred ca prioritatea pentru primele saptamani dupa ’90 a fost sa se pastreze cat mai mult din fostul sistem. Aceasta strategie a fost asociata cu Ion Iliescu si trebuie sa recunoastem ca a reusit in mare parte.

Avertismente

Este Romania pregatita sa adere la UE in 2007?

Din punct de vedere economic nu este pregatita. Si sunt ingrijorat de ceea ce se va intampla cu comertul, pe o piata a concurentei. Sunt mult mai ingrijorat de problemele economice decat de cele politice. UE n-a explicat clar de ce in 2004 Romania a devenit economie de piata functionala, desi era clar ca acum un an nu era. Este clar ca a fost un criteriu politic.

Din ceea ce scrieti se intelege ca Romania este acum in mainile unei oligarhii corupte si ca aceasta este singura beneficiara a integrarii in UE. De ce poporul roman n-ar avea de beneficiat de pe urma integrarii?

Aici este o uluitoare concentrare de bogatie in clasa politica. Nu doar la PSD, dar mai mult la ei. Si asta, in timp ce prapastia dintre bogati si restul societatii se adanceste. Nu spun ca oricine a facut multi bani in Romania in ultimii ani a facut-o pe cai incorecte. Dar majoritatea marilor scandaluri bancare indica faptul ca cel putin cateva persoane au facut-o. Si s-au bucurat de protectie politica. Iar Justitia nu este capabila sa-i judece. Cred ca este absolut rezonabil sa vorbim despre o oligarhie care a beneficiat tot timpul de reguli speciale.

Dedicati un capitol intreg, destul de voluminos, liderului PRM, Vadim Tudor. Sunt acolo doua afirmatii interesante: "Romania ofera un teren prielnic unui partid ca PRM" si "Vadim este singurul politician de frunte care poate domina televiziunea". Care sunt argumentele in sprijinul acestor afirmatii?

In opinia mea, Romania nu este neaparat o societate nationalista. De exemplu, skinheads-ii care comit acte de violenta in alte tari, la adresa unor persoane de culoare, tigani etc., nu exista aici. Cred ca Vadim Tudor produce aici un fel de vodevil, un travesti al nationalismului.

As spune ca exista un loc pentru nationalismul sanatos in Romania, un patriotism cum se gaseste in toate tarile scandinave, care-si protejeaza interesele economice de straini si care sunt foarte grijulii cu organizatii internationale cum ar fi FMI sau UE. Am observat ca Vadim a abdicat de la teoriile sale, spunand anul acesta ca va cere sfatul SUA si al Occidentului in privinta numirii primului-ministru. Ce fel de nationalist este acesta? Un politician nationalist n-ar fi abdicat de la suveranitatea sa in fata strainilor. Ceea ce este important la PRM este ca nu are nimic de spus in privinta economiei, nu are o strategie economica coerenta, totul se bazeaza pe probleme de identitate. Intr-o zi, evreii sunt o amenintare, a doua zi, Israelul si PRM au lucruri in comun. Este un partid negativ, care profita de frustrarile politice ale oamenilor, legate de calitatea guvernarilor. Este trist ca probabil inca va mai obtine cel putin 10% din voturi. Cred ca elementul principal in istoria PRM este relatia cu partidul lui Iliescu. Este o poveste a unui mariaj cu violente, cu multe conflicte, dar fara divort. Sunt multe evidente ca FSN, Iliescu si Petre Roman au lansat PRM la inceputul anilor ’90. Pe urma, relatiile au devenit complicate, dar, in 2004, se intrevede posibilitatea unei reconcilieri.

Despre stanga romaneasca

Spuneti ca Romania ramane o tara a stangii, in care valorile egalitarismului sunt puternice. Sa intelegem ca, in urmatorii ani, in Romania doar partidele de stanga au sanse in alegeri?

Este foarte greu sa va raspund la intrebare. Pentru ca un lucru pe care Romania nu-l are este un partid cu adevarat de stanga. Raspunsul meu ar putea surprinde PSD, dar eu ma consider un om de stanga, intotdeauna am votat cu centrul-stanga, si asta pentru ca simt nevoia pentru un stat puternic, care sa regleze sectorul privat, sa actioneze ca un fel de balanta, care sa evite orice inegalitate.

Si stiu un lucru, cand ma uit la istoria PSD: nu vad un partid de stanga. Vad un partid care a promovat interesele unui mic grup de oameni privilegiati. Romania are nevoie de un partid care sa alieze privatizarea cu un stat puternic. Nu a existat un astfel de stat in istoria Romaniei.

Romanii nu au incredere in stat si se simt alienati de el. Statul incearca sa-i faca pe cetateni dependenti de el. Este nevoie sa se reconstruiasca pe baze progresiste, intr-un parteneriat intre stat si societate. Multi vor spune ca sunt utopic, dar sunt cazuri in care acest parteneriat exista: tarile scandinave, Irlanda, Germania, in ciuda problemelor curente. Sunt dezamagit ca UE a facut atat de putine eforturi pentru a promova un asemenea stat aici.

Deduc din cartea dumneavoastra ca exista pe undeva un interes al UE in a aduce Romania in ograda sa. Care este interesul?

Decizia extinderii spre Est a Uniunii s-a luat la sfarsitul anilor ’90 si ar fi fost foarte greu ca Romania sa fie exclusa. Si cred ca pozitia Romaniei in criza din Kosovo a convins UE ca tarii asteia trebuie sa-i fie data o sansa sa adere. Dar lucrurile s-au schimbat, in timpul negocierilor. Motivele aderarii Romaniei la UE nu sunt atat de idealiste ca la inceput. Companiile straine, care vor fi cei mai mari beneficiari ai integrarii Romaniei, au devenit o parte din lobby-ul la Bruxelles pentru includerea tarii in lista statelor care vor adera.

Care parte din aceasta carte va place cel mai tare?

Asta chiar e o intrebare foarte dificila. A fost o carte trista. Am scris-o cu tristete in suflet. N-am avut nici o placere sa descriu tristetea unui popor in ultimii 50 de ani. Dar sunt multumit ca in timp ce scriam cartea erau semne ca societatea romana i-a fortat pe politicieni sa ofere standarde mai bune in politica. Cred ca una dintre principalele explicatii este aparitia unei prese de buna calitate. Cred ca e interesant ca multi romani sunt mai increzatori in oameni de presa decat in multi dintre cei pe care i-au ales. Ceea ce nu este neaparat sanatos. Dar acesti ziaristi care au misiunea sa informeze si sa expuna nedreptatile sunt oameni bine pregatiti.