x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

0
Autor: Paul Bardasu 02 Sep 2020 - 14:19
Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Vezi galeria foto


Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul dezvăluie de ce se consideră cel din urmă fiu al satului, ce părere are despre actuala generație de tineri deveniți ”roboți”, dar și ce urmări va avea criza generată de coronavirus. Cartea sa cea mai dragă, ”Ultimul țăran din Slătioara”, poate fi găsită începând de astăzi la difuzorii de presă, împreună cu ziarul Jurnalul. Regăsiți povești mitice din universul țăranului român. Citiți-le! Merită.

 

Jurnalul: Ediția definitivă a cărții ”Ultimul țăran din Slătioara” apare astăzi împreună cu Jurnalul.

Dinu Săraru: Vă dați seama cu ce sentimente întâmpin eu această ediție cu adevărat definitivă, care apare într-o colecție importantă și susținută de Jurnalul și Antena 3? Și care mai apare exact în luna septembrie, când eu împlinesc 88 de ani și 7 luni? Vedeți dumneavoastră, la vârsta mea se sărbătoresc și lunile, nu numai anii... E o onoare faptul că acest proiect al meu este sprijinit de un post de televiziune care a fost alături de mine tot timpul, la lansarea mai multor cărți. Și îmi face plăcere să știu că acolo există mereu un om care îmi amintește de mine când eram tânăr, un om atât de generos cum este Adrian Ursu. Pentru mine, această carte e o carte de suflet, care închide în ea și patima mea jurnalistică, și alunecarea continuă fericită în roman. Editarea acestei cărți vine să prefațeze, așa simt eu, apariția celei din urmă opere a mea...

Ce alte cărți vă sunt dragi?

”Ura din ochii vulpii” și ”Corrida”. Sunt cărți care prefigurează schimbarea la față a scrisului meu și tentativa mea de fi racordat la exigențele literaturii europene de azi și nu numai, remarcate de un mare cărturar, Virgil Cândea, vicepreședintele Academiei Române. Acesta mi-a mai făcut o bucurie, însoțind cu o scrisoare apariția în anii 80 a cărții ”Un fluture alb cu sânge pe aripi”.

Ultimul țăran din Slătioara. De ce ultimul?
Pentru că sunt cel mai bătrân din sat! Nu mai sunt țărani bătrâni! Nu mai există... Mai suntem patru, inclusiv colegul de bancă - un colonel care s-a făcut din nou țăran. În rest sunt tineri care nu mai știu de nimic. Nu mai avem credință. Suntem colonie americană și atât.

La ce să ne așteptăm de la carte?

Cartea cuprinde mai multe nuvele: ”Ultimul țăran din Slătioara” - postdecembristă - și un grup de tablete jurnalistice care alunecă în roman. Se încheie cu nuvela mai sus pomenită, ”Un fluture alb cu sânge pe aripi”. Au apărut mai multe ediții ale acesti cărți, dar aceasta este ediția definitivă. Este ilustrată de academicianul Mircea Dumitrescu și mă onorează faptul că este comentată de un alt academician de primă mână, Niculae Dabija, deopotrivă membru al Academiei din Republica Moldova. În urmă cu o lună și jumătate, acesta din urmă a scris cu atâta dragoste despre cartea mea, remarcând întâi patima mea identitară național și spiritual. Recunosc acum cu obstinație, la o vârstă atât de înaintată, că această patimă este însuflețită de credința mea creștin ortodoxă, de doctrină filosofică cristică a iubirii, iertării și a milosteniei. Acestea sunt trasături ale spiritualității române identitare, care astfel se regăsesc în trilogia țărănească. Dar, mai presus de trilogie, se regăsesc în această carte de suflet, ”Ultimul țăran din Slătioara”.

Sunteți destul de pesimist în privința viitorului țării.

Pentru că nu se dorește ca generația tânără să aibă identitate. Va urma o perioadă dramatică - există pericolul pierderii identității naționale. Tinerii trăiesc însingurați și izolați. E o lume infectată de două mari puteri, pe care le-a pedepsit totuși Dumnezeu cu acest virus. Dispar părinți, bunici, străbunici. Apare o generație care servește marile puteri, care au nevoie de slugi, de roboți.

Aveți câteva rânduri care te ating la suflet pe coperta cărții.

Da. Chiar vă rog să le citați: ”Am patima asta, ce să fac? Nu-mi ajunge ziua nici iarna, nici vara, nici primăvara, nici toamna, nopțile mă apucă urâtul și dacă n-ar fi întunericul n-aș pune geană pe geană; mă dor oasele, în pat, dacă mă hodinesc și mă învăluie gândurile și mă seacă, mă împung ca o furcă ascuțită intenționat și mă pun pe fugă și ies în cerdac din viul nopții, când până și stelele cucăie, mă mir cât poate lumea dormi; două vieți dacă ar fi să trăiesc și patima asta nu s-ar potoli.

Rar, iarna mă apucă un dor ca să ațipesc, la biserică mai ales, în strană; mi-e frică să nu-l supăr pe Dumnezeu, altfel și dinaintea altarului mă cuprind îndoielile și când ajung acasă iau foile calendarului și le frunzăresc să văd câte mai sunt sărbătorile care mă țin în loc din fuga mea; fiindcă mie mi-a plăcut și îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima...”.

 

Dacă nu întorci foaia de hârtie a unei cărți, nu simți că citești

 

Cum îi determinăm pe tineri să se îndrăgostească de cărți?

Nu știu dacă mai e posibil. De exemplu, fiica mea, Alexandra, citește enorm, dar pe tabletă, pe internet. Vorbesc cu prieteni care au edituri și aceștia îmi spun că închid librării după librării. Mai sunt câteva. Mai toate intră în faliment! Dar cititul online nu e o soluție. Dacă nu întorci foaia de hârtie, nu simți că citești.

Dumneavoastră ce citiți acum?

Ultima carte a lui Garcia Marquez. L-am întâlnit și am discutat acum mai bine de 40 de ani, în Golful Finic și la Moscova, unde am participat la a 60-a aniversare a cinematografiei sovietice. Erau acolo și regizorii Bardem (n.r. - spaniolul Juan Antonio Bardem) și Coppola (americanul Francis Ford Coppola). I-am propus să facem Asociația scriitorului țăran, a fost încântat, dar euforia mea s-a încheiat când m-am întors într-o țară socialistă și povestea n-a continuat. Mi-a zis Marquez: ”Cunosc mitologia poporului român. Cum ai putut să inventezi toate acele povești fantastice?”. I-am răspuns simplu: ”Toate acele povești sunt de la bunica. N-am făcut decât să reproduc fabulația ei, a țăranului român”.

Ce pregătiți?

O carte, probabil ultima. ”Sublimul absurd” - biografia mea dincolo de desăvârșire.

Aveți regrete?

Am regrete care țin de viața intimă a familiei mele. Mi-ar fi plăcut să fim toți împreună, soția și cele două fete. Dar fiecare are viața lui... Aș fi vrut ca familia mea să trăiască după principiile vechi, la un loc. Mi-ar fi plăcut ca familia mea să-și fi petrecut viața cum am pretrecut eu copilăria: cu mama, cu tata, cu bunicul...

Apropo de tată. Ați rămas orfan la o vârstă fragedă.

Da, la 9 ani. Tata a murit în primele săptămâni ale războiului din Basarabia. A fost declarat erou post mortem. Și eu am primit o medalie, de la Mihai I - Fiu de erou căzut pe frontul de luptă. Și bunicul a fost erou. Țin minte că avea pieptul plin de medalii. A fost decorat după ce a luptat în 1877 în Războiul de Independență.

Cine e cel mai mare scriitor român în viață?

Dacă ne luăm după academicianul Nicolae Dabija, acesta ar fi Dinu Săraru. Însă nu poți să faci o asemenea ierarhie. La nivel mondial, da. Tolstoi e părintele litaraturii mondiale. Apoi vin Camus, Hemingway sau Marquez.

Ce părere aveți despre criza generată de coronavirus?

E o nebunie totală. Să mă plimb eu de mână cu o fată prin parc purtând mănuși și mască?! Cum să o sărut, cum să-i spun Te iubesc?

Se redeschid teatrele.

Mai bine zis moare teatrul. Li se impune actorilor să poarte măști, să stea la distanță. Cum să repete ei cu masca pe față?! Cum să-i spună Romeo Julietei că o iubește stând la doi metri depărtare și purtând mască?! Cum să se joace fără public? Repet, e o nebunie ceea ce trăim.

 

CASETĂ

Dialog spumos cu marele scriitor columbian Garcia Marquez

M-a întrebat cum scriu, fireşte din punct de vedere tehnic.

- La maşina de scris, zic eu galopat de emoţie. Dacă n-aş fi învăţat să bat la maşina de scris, n-aş mai fi scris nici un rând, pentru că n-am răbdare să stau până înţepenesc pe scaun, să migălesc cu peniţa stiloului literele.

A început să râdă...

- Nu scrii pe computer?

- Nu!, mă grăbesc eu din nou, dar nu ştiam ce înseamnă să scriu la computer.

- E o mare realizare pentru un scriitor, zice el. La un moment dat, îţi vine în minte o idee sau un episod; îl scrii repede pe computer şi, când ai nevoie de el, să zicem, la roman, îl iei din magazia computerului şi îl pui exact la locul lui.

- Da!, zic eu, tot grăbit, dar nu înţelesesem nimic.

- Din păcate, computerul e mare, îmi ocupă toată fereastra biroului şi mă împiedică să privesc din când în când, aşa cum îmi place mie când scriu, pe fereastră.

Din nou n-am înţeles decât că trebuie să fie vorba despre o maşină mare de scris, foarte mare, cât un dulap. Şi dialogul ăsta se petrecea în 1979! Lucrasem zece ani şi în Televiziune şi nu văzusem încă un computer, nu ştiam cum se poate scrie la el. După mai bine de două decenii, când am împlinit 70 de ani, am învăţat să scriu, ambiţionat, pe computer. Sigur, harul nu ţine de computer, dar distanţa dintre civilizaţii poate fi măsurată. Şi dintre lumi.

 

Dinu Săraru, Ruxandra Săraru, regizorul Gheorghe Vitanidis, Garcia Marquez şi criticul de film Manuela Gheorghiu

Foto arhivă personală

 

Citeşte mai multe despre:   dinu sararu

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de