x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

S-au întâmplat acum 25 de ani

0
Autor: Diana Scarlat 07 Iun 2018 - 08:00

Anul 1993 poate fi considerat un an al renașterii, pentru întreaga societate românească. După primii ani de bulversare, atât din punct de vedere politic și economic, dar și social, după ce mișcările de stradă au încetat, România a intrat într-o perioadă de reconstrucție, pe toate planurile. S-au pus bazele legislației, în mai multe domenii, de la Legea învățământului până la legislația fiscală, s-au înființat ziare și posturi TV, printre care Jurnalul Național și Antena 1. Tot atunci s-a născut și Generația de aur în fotbalul de după 1990, iar frumoasele României au căpătat renume internațional, după ce Rita Mureșan a câștigat titlul Miss România. Din același an am început să scriem cu „â” și „sunt”, după ce Academia Română a modificat regulile.

România anului 1993 era alimentată în fiecare zi cu știri care urmau să-i schimbe radical destinul. Guvernul Văcăroiu, a introdusTaxa pe Valoare Adăugată (TVA), la 1 iulie. TVA a-nlocuit impozitul pe circulația mărfurilor, prin OG 3/1992. Modificarea a aliniat România la metodologia fiscală europeană. Ca urmare, preţurile au crescut cu până la 50%.

Dar s-au modificat și regulile pentru alocațiile copiilor, s-au pus bazele refacerii calculului pentru pensii, iar creșterile prețurilor la carburanți au dus la o reevaluare a tuturor costurilor de producție. Presa vremii a comentat dur schimbarea.  

 Vedeta anului: găina care naște pui vii

Presa a primit, tot în 1993, o lovutură care i-a deturnat traiectoria: găina care naște pui vii. Povestea găinii care a schimbat radical presa din România, a plasat „Evenimentul Zilei” în topul ziarelor românești, deși a fost ceea ce astăzi numim fake news de primă pagină. „Știrea” venea de la un corespondent din Moldova. Reporterul relata că, într-o comună de lângă Pașcani, găina unor țărani făcuse două ouă fără coajă, în membrana cărora se zăreau puișorii, și ne asigura că faptul e perfect real, certificat lui de medicul veterinar din localitate. Ion Cristoiu a fost cel care a decis s-o publice, spunându-le jurnaliștilor de la EVZ că va stârni interesul cititorilor, care o vor comenta aprins și vor râde ca și ei, în ședința de redacție. Efectul a fost devastator: s-au scris zeci de editoriale pline de acuzații la adresa celor care au publicat o știre falsă ca deschidere de ziar serios, un cotidian care vindea atunci peste 600.000 de exemplare zilnic. După câteva zile de scandal, Ion Cristoiu i-a cerut lui Daniel Tomescu – șeful corespondenților – o completare de la autorul știrii, Cătălin Ștefănescu. Așa a apărut continuarea: o declarație a unui medic veterinar, care să explice fenomenul. După mai bine de o săptămână, a apărut și explicația unui veterinar care și-a asumat declarația: admitea că e posibil să se spună despre o găină că a născut pui vii, dacă oul rămâne în interiorul găinii, în cloacă, iar acolo se dezvoltă embrionul, până când e eliminat într-o membrană gelatinoasă. Astfel, specialiștii români din 1993 au fost precursorii cercetătorilor britanici, care au început să fabrice astfel de ipoteze și “studii” abia după 2004.  

Fotbalul românesc a dat ce-a avut mai bun

În 1993, în fotbalul românesc s-a născut ”Generația de Aur”.   Adunați în jurul lui Anghel Iordănescu, Gică Hagi, Gică Popescu, Dan Petrescu, Florin Radu Răducioiu și Daniel Prodan, fotbaliștii generației de aur au lăsat în istoria României anul 1993. Pe 17 noiembrie 1993, ”tricolorii” lui ”Puiu” Iordănescu au jucat la Cardiff, pe stadionul "Arms Park", în fața a 35.344 de spectatori, fără vreun titlul pe masă, ci pentru o calificare epocală. Hagi, Popescu și ceilalți colegi de generație luptau atunci pentru ”Visul American” al Cupei Mondiale din 1994, iar o victorie era vitală. Tot în anul 1993, în fotbalul românesc își făcea apariția unul dintre cei mai mari fundași din istoria echipei naționale, Daniel Prodan.  

Noi generații de fani Phoenix

Un concert extraordinar, din toamna anului 1993, a creat, practic, noi generații de fani ai formației. Concertul Phoenix de la Sala Polivalentă, din București, a fost unul special, chiar dacă formația își reîncepuse activitatea în România, după 13 ani de exil, cu un prim concert la Palatul Copiilor, în 1991, apoi cu un turneu în țară.   „Îmi amintesc foarte bine anul 1993, pentru că atunci am fost la primul concert Phoenix din viața mea, la Sala Polivalentă”, spune Gabriel Diaconu, unul dintre cei mai buni psihiatri și psihanaliști din România, care atunci avea doar 13 ani.

Politică sălbatică, dar fără proteste majore

Anul 1993 a-nsemnat și transferul de la protestele de stradă la comentariile acide din mass-media. Pe 9 iulie, Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN) a hotărât schimbarea denumirii partidului în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). PDSR era partidul politic care se bucura de cea mai mare simpatie în rândul românilor, dar și cel mai huiduit și criticat de simpatizanții opoziției.  Românii au fost bulversați atunci când Petre Roman s-a desprins de FSN și a înființat, practic. După alegerile din 1992, câștigate de Ion Iliescu, prim ministru a fost numit Nicolae Văcăroiu, cel care-l înlocuia pe tehnocratul de-atunci, Theodor Stolojan. Printre cei mai vizibili politicieni ai Opoziției în anul 1993 se numărau Corneliu Coposu, Radu Câmpeanu, Emil Constantinescu, Dinu Patriciu, Viorel Cataramă, Petre Roman sau Constantin Ticu Dumitrescu. În opoziție erau și oameni de cultură, precum Alexandru Paleologu, Ioan Alexandru, Ștefan Radof sau Nicolae Manolescu. Una dintre cele mai importante realizări ale anului 1993, a fost admiterea României, la 28 septembrie, ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei. La 1 februarie, România semnase acordul de asociere cu Comunitățile Europene și statele membre ale acestora (Acordul European), baza legală a relațiilor româno-comunitare.  

Pe 29 noiembrie 1993 Antena 1 a emis pentru prima data. Strânși de prin toate colţurile domeniilor", câţiva tineri frumoşi, nebuni şi deştepţi puneau bazele primei televiziuni comerciale din România.

Lupta sindicală începea să se contureze

Anul 1993 are o importanță deosebită și pentru istoria marilor confederații sindicale. Pe 9 martie a fost organizat un marş al Blocului Naţional Sindical (BNS), care ulterior a fost iintens analizat și criticat de mass-media.  

Alte evenimente marcante ale anului

*S-a făcut anunțul oficial al venirii Regelui Mihai în România, de Crăciun;
*Premiul „Steaua de Aur” a fost acordată mașinilor Aro;
* Viața culturală a fost marcată de prima ediție a Galei Premiilor Uniter;

*Rita Mureşan câștiga, la vârsta de 20 de ani, trofeul Miss România;

*A fost ucis cu bestialitate Ioan Luchian Mihalea, iar crima a-ngrozit România. Tot atunci au apărut și primele știri false despre anchetă, când publicul n-a fost mulțumit doar cu doi tineri necunoscuți, ca autori, în cazul unei vedete.

Scrisul ne-a amintit de Școala Ardeleană

La 17 februarie 1993 s-a semnat Hotărârea Adunării generale a Academiei Române privind revenirea la "â" și "sunt" în grafia limbii române din 17.02.1993. Academia Română a decis, prin votul nominal al membrilor săi, revenirea la grafia cu litera „â” în loc de „î”, în anumite poziții din cuvânt și la scrierea cu „sunt”, „suntem”, sunteți” în loc de „sînt, sîntem, sînteți”: “1. Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor și a formei sunt (suntem, sunteți), în conformitate cu hotărârile adoptate de Academia Română înainte de 1948, consecință a unui îndelungat proces istoric.

Top 5 evenimente externe

1. Tratatul de la Maastricht a pus bazele UE

La 1 noiembrie 1993, a intrat în vigoare Tratatul privind Uniunea Europeană, numit și Tratatul de la Maastricht sau actul constitutiv al blocului comunitar. Semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992, în localitatea olandeză Maastricht, tratatul a adus, la vremea respectivă, cea mai profundă schimbare a acordurilor de pe bătrânul continent, de la înființarea Comunității Europene.  Din cauza unor probleme apărute în procesul de ratificare (în Danemarca a fost nevoie de un al II-lea referendum, iar în Germania s-a înaintat o excepție de neconstituționalitate împotriva acordului parlamentar dat tratatului) documentul semnat în 1992 a intrat în vigoare de abia în 1993.

2. TPI a pornit vânătoarea de criminali în fosta Iugoslavie

Prin hotărârea 827 a Consiliul de Securitate al ONU, aprobată la 25 mai 1993, a fost înființat Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI), cu sediul la Haga, în Olanda. TPI a fost constituit pentru a pedepsi gravele încălcări ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii, încă din anul 1991. Instanța avea să-și închidă porțile 24 de ani mai târziu, în decembrie 2017. Aproape toți liderii responsabili pentru crimele și atrocitățile comise în timpul celui mai crunt război pe care l-a cunoscut Europa după cel de-al doilea război mondial - conflictul iugoslav -  au fost aduși la Haga, rând pe rând, judecați și condamnați. În total, TPI a condamnat 161 de persoane.  

3. Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului își intră în rol

La 20 decembrie 1993, în cadrul Conferinței mondiale privind drepturile omului, desfășurată la Viena, Adunarea Generală a decis crearea postului de Înalt Comisar pentru Drepturile Omului, prin Rezoluția 48/141. Potrivit acestei rezoluții, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului este funcționarul ONU care poartă principala răspundere pentru activitățile organizației în domeniul drepturilor omului și este subordonat Secretarului general.  

4. „Euronews”- cea mai urmărită televiziune de știri din Europa

La 1 ianuarie 1993, a fost lansat „Euronews”, care a devenit, în scurt timp, cel mai vizionat post de știri din Europa. Canalul de televiziune de știri paneuropean este distribuit în 166 de țări, în 430 de milioane de locuințe, dintre care 170 de milioane numai în Europa. Știrile, prezentate dintr-o perspectivă europeană, sunt difuzate în 13 limbi. Principalii competitori ai „Euronews” sunt CNN şi „BBC World”.

5. Bill Clinton, președintele Americii prospere

La 20 ianuarie 1993, William Jefferson Clinton a devenit cel de-al 42-lea președinte al Statelor Unite și a rezistat timp de două mandate, până în ianuarie 2001, în pofida procedurii de destituire declanșate împotriva sa, în 1998, în Camera Reprezentanților, unde a fost acuzat de sperjur și obstrucționarea Justiției, într-un scandal sexual în care a fost implicat alături de o stagiară de la Casa Albă. Clinton a rămas în istorie drept liderul care a prezidat în timpul celei mai lungi perioade de expansiune economică pe timp de pace din istoria SUA și care a promulgat Acordul Nord-American de Comerț Liber. În ultimii trei ani ai președinției sale, SUA au înregistrat primul surplus bugetar după anul 1969.  

Citeşte mai multe despre:   top 5 evenimente 1993

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 




Serviciul de email marketing furnizat de