Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reţineri, arestări, dar şi eliberări spectaculoase, acuzaţii grave, interceptări şi filaje, inculpaţi cu funcţii inalte in stat, dosare dezbătute in sălile de judecată, in ziare şi talk-show-uri tv.
Reţineri, arestări, dar şi eliberări spectaculoase, acuzaţii extrem de grave, interceptări şi filaje, inculpaţi cu funcţii inalte in stat, dosare dezbătute intens in sălile de judecată, dar şi in ziarele şi talk-show-urile televizate. Aşa s-ar putea descrie in căteva cuvinte anchetele celebre incepute in Justiţia anului 2007. Atmosfera pare aproape trasă la indigo cu zilele din anii trecuţi in care au fost declanşate cu tam-tam marile anchete in dosarele Năstase, Tender, Copos, Patriciu, azi aflate intr-o stare prevestitoare de finaluri in "coadă de măţă".
Căteva dintre cazurile celebre ale anului au provocat demisii, scandaluri politice sau controverse fără precedent şi sunt incă departe de momentul in care vor fi tranşate definitiv prin sentinţe date de judecători.
"CALTABOŞUL". Unul dintre dosarele care intrunesc cu prisosinţă caracterizările de mai sus este cel de corupţie instrumentat pe numele foştilor miniştri ai Agriculturii Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan. Ancheta procurorilor DNA a ieşit la rampă la data de 6 octombrie 2007, cănd Mureşan a fost reţinut pentru 24 de ore sub acuzaţia că ar fi intermediat mituirea lui Remeş. Dus in faţa unui judecător cu propunerea de arestare preventivă, Mureşan a fost lăsat in libertate, pe motiv că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Cu ocazia acestui proces a ieşit insă la iveală intreaga poveste a cazului, mult mai "condimentată" decăt se anunţa iniţial. Anchetatorii DNA au scos la atac artileria grea, in incercarea de a obţine incătuşarea lui Mureşan. Aşa s-a aflat despre filajele şi interceptările pe baza cărora acesta era acuzat că in septembrie 2007 ar fi fost intermediarul omului de afaceri Gheorghe Ciorbă pentru "cumpărarea" ministrului Remeş cu 100 de litri de palincă, niscaiva caltaboşi şi 15.000 de euro. La scurt timp de la momentul in care procurorii anticorupţie au cerut şefului statului avizul pentru urmărirea penală a lui Remeş, postul naţional de televiziune a difuzat imagini ce păreau a proveni direct din dosarul de urmărire penală. Filmarea ii infăţişa pe Remeş şi pe Mureşan in timpul unei intălniri ce a avut loc intr-un restaurant bucureştean. Ministrul de atunci al Agriculturii ii spunea lui Mureşan să ii pună ceva in servietă. Acel ceva era, potrivit anchetatorilor, suma de bani transmisă de afaceristul Ciorbă. O altă imagine il arăta pe Mureşan in ziua in care primise citaţia de la DNA. Intr-o discuţie cu Ciorbă, in timpul căreia acesta a avut asupra sa o cameră de filmat dată de procurori, fostul ministru părea că il invaţă pe afacerist ce să spună şi ce nu anchetatorilor. Sub presiunea acestor noi dezvăluiri, care au iscat aprobări şi critici deopotrivă, Decebal Traian Remeş a demisionat din funcţia de ministru al Agriculturii. Cei doi acuzaţi şi-au susţinut insă constant nevinovăţia şi au declarat pe rănd că ancheta procurorilor anticorupţie reprezintă de fapt un război politic.
"SPIONAJ ŞI TRÃ...DARE". Dosarul "Spionaj şi trădare", care a incheiat anul judiciar 2006 cu eliberarea celor patru arestaţi, Stamen Stanchev, Vadim Benyatov Don, Dorinel Mucea şi Mihai Donciu, a continuat să suscite interes şi anul trecut. Trimis in judecată doar parţial, cazul s-a impotmolit de la primele termene in instanţă pe aspecte de procedură soluţionate abia la finele lui 2007. Unul dintre inculpaţi, consultantul internaţional Vadim Benyatov, a reuşit totuşi să obţină de la judecător permisiunea de a părăsi Romănia. Al doilea cetăţean străin, Stamen Stanchev, a incercat şi el să obţină o "invoire" similară, invocănd situaţia problematică a familiei sale, dar instanţa nu i-a acordat pănă acum dreptul de a părăsi ţara. Ei sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a obţine şi folosi informaţii secrete de stat pentru căştigarea unor licitaţii in domenii strategice ale economiei romăneşti. In acheta procurorilor DIICOT se află o altă parte a acestui caz, in care sunt cercetaţi doi foşti miniştri in cabinetul Tăriceanu, Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy. Toţi acuzaţii susţin că sunt nevinovaţi. Dosarele miniştrilor Justiţiei şi Muncii, Tudor Chiuariu şi, respectiv, Paul Păcuraru, sunt alte două cazuri lansate cu tam-tam. Şi ele sunt in stand-by, pentru obţinerea aprobării de cercetare.
FUGA LUI OMAR. La un an de la misterioasa dispariţie a lui Omar Hayssam şi la căteva luni de cănd soţia şi copiii acestuia au reuşit să ajungă legal in Siria, procurorii DIICOT au finalizat ancheta in cazul fugii omului de afaceri. Potrivit rechizitoriului, Omar a reuşit să păcălească vigilenţa autorităţilor romăne cu ajutorul fraţilor săi Mahmoud şi Mukhles şi al armatorului navei Iman-T, Mustafa Tartoussi. Debutul procesului a insemnat insă şi un eşec al procurorilor şi a prevestit o judecată lungă şi dificilă: solicitarea anchetatorilor de arestare preventivă a armatorului Taroussi a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti. Următorul termen de judecată a fost fixat pentru data de 24 ianuarie 2008.
ENIGMA ELODIEI. De departe, cel mai mediatizat şi controversat caz al anului trecut este cel al dispariţiei avocatei din Braşov Elodia Ghinescu, eveniment petrecut la sfărşitul lunii august. "Unde este Elodia Ghinescu, vie sau moartă?", aceasta pare să fie unul dintre misterele anului 2007, chiar şi după punerea sub acuzare a soţului avocatei, poliţistul Cristian Cioacă, suspectat că ar fi omorăt-o. Uniforma lui de poliţist găsită in pădure, urmele de sănge din casă şi din portbagajul maşinii n-au fost suficiente pentru arestarea lui Cristian Cioacă, el fiind cercetat in stare de libertate. El a susţinut tot timpul că e nevinovat, afirmănd că soţia lui ar trăi ascunsă undeva, in timp ce părinţii Elodiei susţin varianta uciderii. In ultimele şase luni ale anului, sute de jandarmi şi poliţişti, ajutaţi de căini specializaţi in găsirea cadavrelor, scafandri au scotocit pădurile şi lacurile din imprejurimile Braşovului, Argeşului, Covasnei, fără nici un succes.
MITÃ... LA JUSTIŢIE. Scandalul cumpărării funcţiilor de conducere din Parchete a izbucnit in decembrie, cănd căştigătorul concursului pentru şefia Parchetului Capitalei, procurorul Sterian Guli, a fost săltat şi dus la DNA pentru audieri. El şi alţi magistraţi, foşti sau actuali, au fost puşi sub invinuire in dosarul privind fraudarea concursului organizat de INM sub egida CSM pentru ocuparea funcţiilor de conducere din cadrul Ministerului Public. A ieşit la iveală posibilitatea traficării unui post de procuror general cu rang de curte de apel. Costul? 50.000 de euro, care ar fi fost daţi pentru aflarea subiectelor de concurs.
Căteva dintre cazurile celebre ale anului au provocat demisii, scandaluri politice sau controverse fără precedent şi sunt incă departe de momentul in care vor fi tranşate definitiv prin sentinţe date de judecători.
"CALTABOŞUL". Unul dintre dosarele care intrunesc cu prisosinţă caracterizările de mai sus este cel de corupţie instrumentat pe numele foştilor miniştri ai Agriculturii Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan. Ancheta procurorilor DNA a ieşit la rampă la data de 6 octombrie 2007, cănd Mureşan a fost reţinut pentru 24 de ore sub acuzaţia că ar fi intermediat mituirea lui Remeş. Dus in faţa unui judecător cu propunerea de arestare preventivă, Mureşan a fost lăsat in libertate, pe motiv că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Cu ocazia acestui proces a ieşit insă la iveală intreaga poveste a cazului, mult mai "condimentată" decăt se anunţa iniţial. Anchetatorii DNA au scos la atac artileria grea, in incercarea de a obţine incătuşarea lui Mureşan. Aşa s-a aflat despre filajele şi interceptările pe baza cărora acesta era acuzat că in septembrie 2007 ar fi fost intermediarul omului de afaceri Gheorghe Ciorbă pentru "cumpărarea" ministrului Remeş cu 100 de litri de palincă, niscaiva caltaboşi şi 15.000 de euro. La scurt timp de la momentul in care procurorii anticorupţie au cerut şefului statului avizul pentru urmărirea penală a lui Remeş, postul naţional de televiziune a difuzat imagini ce păreau a proveni direct din dosarul de urmărire penală. Filmarea ii infăţişa pe Remeş şi pe Mureşan in timpul unei intălniri ce a avut loc intr-un restaurant bucureştean. Ministrul de atunci al Agriculturii ii spunea lui Mureşan să ii pună ceva in servietă. Acel ceva era, potrivit anchetatorilor, suma de bani transmisă de afaceristul Ciorbă. O altă imagine il arăta pe Mureşan in ziua in care primise citaţia de la DNA. Intr-o discuţie cu Ciorbă, in timpul căreia acesta a avut asupra sa o cameră de filmat dată de procurori, fostul ministru părea că il invaţă pe afacerist ce să spună şi ce nu anchetatorilor. Sub presiunea acestor noi dezvăluiri, care au iscat aprobări şi critici deopotrivă, Decebal Traian Remeş a demisionat din funcţia de ministru al Agriculturii. Cei doi acuzaţi şi-au susţinut insă constant nevinovăţia şi au declarat pe rănd că ancheta procurorilor anticorupţie reprezintă de fapt un război politic.
"SPIONAJ ŞI TRÃ...DARE". Dosarul "Spionaj şi trădare", care a incheiat anul judiciar 2006 cu eliberarea celor patru arestaţi, Stamen Stanchev, Vadim Benyatov Don, Dorinel Mucea şi Mihai Donciu, a continuat să suscite interes şi anul trecut. Trimis in judecată doar parţial, cazul s-a impotmolit de la primele termene in instanţă pe aspecte de procedură soluţionate abia la finele lui 2007. Unul dintre inculpaţi, consultantul internaţional Vadim Benyatov, a reuşit totuşi să obţină de la judecător permisiunea de a părăsi Romănia. Al doilea cetăţean străin, Stamen Stanchev, a incercat şi el să obţină o "invoire" similară, invocănd situaţia problematică a familiei sale, dar instanţa nu i-a acordat pănă acum dreptul de a părăsi ţara. Ei sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a obţine şi folosi informaţii secrete de stat pentru căştigarea unor licitaţii in domenii strategice ale economiei romăneşti. In acheta procurorilor DIICOT se află o altă parte a acestui caz, in care sunt cercetaţi doi foşti miniştri in cabinetul Tăriceanu, Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy. Toţi acuzaţii susţin că sunt nevinovaţi. Dosarele miniştrilor Justiţiei şi Muncii, Tudor Chiuariu şi, respectiv, Paul Păcuraru, sunt alte două cazuri lansate cu tam-tam. Şi ele sunt in stand-by, pentru obţinerea aprobării de cercetare.
FUGA LUI OMAR. La un an de la misterioasa dispariţie a lui Omar Hayssam şi la căteva luni de cănd soţia şi copiii acestuia au reuşit să ajungă legal in Siria, procurorii DIICOT au finalizat ancheta in cazul fugii omului de afaceri. Potrivit rechizitoriului, Omar a reuşit să păcălească vigilenţa autorităţilor romăne cu ajutorul fraţilor săi Mahmoud şi Mukhles şi al armatorului navei Iman-T, Mustafa Tartoussi. Debutul procesului a insemnat insă şi un eşec al procurorilor şi a prevestit o judecată lungă şi dificilă: solicitarea anchetatorilor de arestare preventivă a armatorului Taroussi a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti. Următorul termen de judecată a fost fixat pentru data de 24 ianuarie 2008.
ENIGMA ELODIEI. De departe, cel mai mediatizat şi controversat caz al anului trecut este cel al dispariţiei avocatei din Braşov Elodia Ghinescu, eveniment petrecut la sfărşitul lunii august. "Unde este Elodia Ghinescu, vie sau moartă?", aceasta pare să fie unul dintre misterele anului 2007, chiar şi după punerea sub acuzare a soţului avocatei, poliţistul Cristian Cioacă, suspectat că ar fi omorăt-o. Uniforma lui de poliţist găsită in pădure, urmele de sănge din casă şi din portbagajul maşinii n-au fost suficiente pentru arestarea lui Cristian Cioacă, el fiind cercetat in stare de libertate. El a susţinut tot timpul că e nevinovat, afirmănd că soţia lui ar trăi ascunsă undeva, in timp ce părinţii Elodiei susţin varianta uciderii. In ultimele şase luni ale anului, sute de jandarmi şi poliţişti, ajutaţi de căini specializaţi in găsirea cadavrelor, scafandri au scotocit pădurile şi lacurile din imprejurimile Braşovului, Argeşului, Covasnei, fără nici un succes.
MITÃ... LA JUSTIŢIE. Scandalul cumpărării funcţiilor de conducere din Parchete a izbucnit in decembrie, cănd căştigătorul concursului pentru şefia Parchetului Capitalei, procurorul Sterian Guli, a fost săltat şi dus la DNA pentru audieri. El şi alţi magistraţi, foşti sau actuali, au fost puşi sub invinuire in dosarul privind fraudarea concursului organizat de INM sub egida CSM pentru ocuparea funcţiilor de conducere din cadrul Ministerului Public. A ieşit la iveală posibilitatea traficării unui post de procuror general cu rang de curte de apel. Costul? 50.000 de euro, care ar fi fost daţi pentru aflarea subiectelor de concurs.
Achitări spectaculoase
De departe, cea mai spectaculoasă achitare a anului 2007 este cea dispusă de Tribunalul Bucureşti in dosarul lui Ion Alexandru Ţiriac. După ani buni de proces, magistraţii acestei instanţe au ajuns la concluzia că fiul magnatului Ion Ţiriac nu se face vinovat de comiterea infracţiunilor de deţinere de droguri şi de punere la dispoziţie a locuinţei in scopul consumului de stupefiante. Dosarul, extrem de mediatizat, izbucnit in vara anului 2004, a ajuns la acest verdict după ce toţi martorii acuzării şi-au schimbat in instanţă declaraţiile date in cursul urmăririi penale, susţinănd că depoziţiile iniţiale au fost date sub presiunea anchetatorilor. Hotărărea nu este insă definitivă. Acest an a adus şi o achitare care a stărnit extrem de multe nemulţumiri şi controverse. Tragicul accident petrecut la Mihăileşti acum trei ani, in urma căruia şi-au pierdut viaţa 18 persoane, jurnalişti, pompieri şi localnici şi au fost răniţi alţi 13 oameni, a rămas fără vinovaţi. In octombrie anul acesta, magistraţii Tribunalului Vrancea i-au achitat pe cei trei acuzaţi (Ionel Ionut Neagoe - administrator al Ney Transport SRL, Mihai Guna - patron al Mihtrans SRL şi Ion Gheorghe) deferiţi justiţiei pentru neglijenţa cu care a fost transportat azotatul de amoniu. Rudele celor decedaţi in urma exploziei au spus că vor face recurs. Un alt dosar celebru a primit şi el, in octombrie, o hotărăre de achitare. Fostul consilier al Secretariatului General al Guvernului Năstase, Virgil Teodorescu, acuzat că ar fi cerut şi primit mită pentru a menţine garanţiile de finanţare a proiectului turistic "Valea Cerbului-Omu", a fost găsit nevinovat. Achitarea este cea de-a doua dispusă de Tribunalul Bucureşti in acest caz, după rejudecare. La patru ani de la deschiderea anchetei de fostul PNA, instanţa a considerat că acuzaţiilor aduse de procurori le lipseşte unul dintre elementele esenţiale ale infracţiunii.
Condamnări nedefinitive
Anul 2007 a adus, pe lăngă nenumăratele frămăntări ale Justiţiei romăne, şi căteva condamnări importante, care au apropiat de final cazuri complexe şi extrem de grave. Poate cea mai răsunătoare soluţie de condamnare de anul trecut este cea dată in dosarul de terorism al lui Omar Hayssam, acuzat de plănuirea răpirii celor trei jurnalişti romăni in Irak. Printr-o sentinţă din 13 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, după un proces lung şi problematic, marcat de fuga din ţară a acuzatului, condamnarea omului de afaceri sirian la 20 de ani de inchisoare. Cele trei victime ale răpirii care a zdruncinat Romănia in 2005, Marie-Jeanne Ion, Ovidiu Ohanesian şi Sorin Mişcoci, au primit prin aceeaşi hotărăre daune morale de căte două milioane de euro. Dosarul se află in prezent la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru judecarea recursului declarat de apărătorii lui Omar. O altă sentinţă aşteptată ani intregi a venit la data de 4 aprilie in dosarul Revoluţiei de la Timişoara. Magistraţii instanţei supreme i-au condamnat pe generalii (r) Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac la căte 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav. In motivarea sentinţei s-a stabilit că cei doi generali au pus in aplicare ordinul lui Nicolae Ceauşescu de reprimare violentă a Revoluţiei de la Timişoara, deşi ştiau că acesta era vădit ilegal şi puteau lua măsuri pentru evitarea consecinţelor aplicării acestuia. Nici in acest dosar hotărărea nu este definitivă, recursul urmănd să fie judecat in luna martie 2008. Sfărşitul anului 2007 a mai adus o condamnare care nu trebuie trecută cu vederea. Autorul accidentului de circulaţie in care şi-au pierdut viaţa regizorul Cristian Nemescu, inginerul de sunet Andrei Toncu şi taximetristul Dumitru Arustei a primit ca pedeapsă şapte ani de inchisoare. Britanicul Ali Imran a fost găsit vinovat de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti pentru uciderea din culpă a celor trei tineri şi a fost obligat la plata unor daune morale de jumătate de milion de lei către familiile victimelor. Hotărărea poate fi atacată cu apel.
Eliberările anului: una la termen, două mai inainte
Miron Cozma, Gabriel Bivolaru, Kurt Treptow sunt faimoşii deţinuţi ai Romăniei care, dintr-un motiv sau altul, au scăpat anul acesta din inchisoare. Dintre aceştia, singurul care şi-a ispăşit pedeapsa pănă la ultima zi este fostul lider al minerilor din Valea Jiului. El a fost eliberat din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Rahova-Bucureşti la inceputul lunii decembrie, după ce a petrecut, cu intreruperi, zece ani in inchisoare şi a trăit un lung şir de experienţe judiciare: patru incarcerări, trei puneri in libertate, tot atătea incercări de eliberare condiţionată eşuate, o graţiere din partea fostului preşedinte Ion Iliescu şi o revocare a actului de clemenţă. De altfel, ultima "păţanie" i-a adus, tot in 2007, şi o despăgubire de 10.000 de euro din partea statului romăn, pentru detenţie nelegală, după ce instanţele bucureştene au stabilit că revocarea graţierii este o măsură inexistenţă in legislaţie. Fostul deputat Gabriel Bivolaru a avut o soartă mai bună decăt "Luceafărul Huilei". Condamnat in martie 2004 la numai cinci ani de inchisoare pentru fraudarea Băncii Romăne de Dezvoltare cu peste 2.000 de miliarde de lei vechi, el a fost eliberat condiţionat după trei ani de detenţie. In februarie 2007, Tribunalul Argeş a hotărăt definitiv că fostul demnitar a avut timp suficient să se reeduce in inchisoare. Tot in luna februarie, istoricul american Kurt Treptow a fost eliberat condiţionat din Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Iaşi. Personaj principal al unuia dintre cele mai şocante scandaluri legate de coruperea sexuală a unor minori romăni, Treptow primise şapte ani de inchisoare, dar a scăpat de detenţie după nici cinci ani. L-a salvat de restul condamnării o lucrare de 400 de pagini, pe care istoricul american a scris-o in spatele gratiilor despre viaţa lui Vlad Dracul. Cartea a fost considerată lucrare ştiinţifică şi i-a adus lui Treptow o micşorare substanţială a pedepsei.
- Miruna Pasă Petru
Â
Citește pe Antena3.ro
