La minoritati vin alti "Mosi" de Sarbatori

Lipovenii au Craciunul tocmai la 7 ianuarie, pentru ca respecta vechiul calendar. La armeni, conform canoanelor bisericesti, Mosul vine pe 6 ianuarie, o data cu Boboteaza. Copiii greci primesc cadouri abia in noaptea de Anul Nou, cand apare Sfantul Vasile.

Icoana pe sticla din Colectia Muzeului Taranului Roman

La armenii din Romania vine "Bunicul iernii" pe o sanie trasa de reni, iar copiii grecilor de la noi primesc cadouri de la "Sfantul Vasile", care soseste pe o corabie. La maghiarii din Transilvania se tin "slujbele ingerilor", iar bisericile sasilor rasuna de "O tanen Baum" (O brad frumos) si Stille Nacht (Noapte de vis).

SASI. Sarbatoarea Craciunului la sasii din Transilvania se desfasoara in jurul Adventului (un fel de post al Craciunului). Cuvantul este preluat din latinescul "at venin", ceea ce poate fi tradus ca "asteptarea" sau "instiintarea". Adventul incepe pe 26 noiembrie si se incheie la 23 decembrie. In seara de Ajun, intreaga comunitate se aduna la biserica, in jurul bradului. Este momentul pentru "O tanen Baum" (O brad frumos) si Stille Nacht (Noapte de vis), colinde preluate si de romani. Sunt prezentate scenete cu nasterea Domnului. Finalul momentului religios este rezervat cadourilor. Cei mici primesc mere, nuci si turta dulce. Tinerii primesc batiste, caiete si creioane, iar celor mai batrani din comunitate, care nu au ajuns la slujba, le sunt trimise pachete cu hrana. Miezul noptii soseste o data cu fanfara. Urcata in turnul bisericii inundate de lumina, fanfara acopera comunitatea cu muzica religioasa, in dialog cu corul tinerilor si batranilor aflat la poalele turnului.

ARMENI. Toate colindele armenilor sunt, de fapt, imnuri bisericesti. La inceputul secolului trecut, un cor de 40 de enoriasi armeni trecea pe la casa fiecarei familii din comunitate si canta Horurt Horin (O taina adanca). Dupa razboi, traditia s-a pierdut. Din secolul V, armenii sarbatoresc Craciunul o data cu Boboteaza, adica pe 6 ianuarie. Inainte de Craciun, armenii tin un post de sapte zile, in care traditia cere sa mananci sapte feluri de mancare. Nu trebuie sa lipseasca sarmalutele cu linte, sarmalutele cu stafide si alune, rulada cu naut si nuca, vinetele umplute cu legume (numite, din turca, imam baldi - adica a lesinat imamul de gustoasa ce a fost mancarea), mancarea de palamida, salata de sfecla rosie cu nuca si rodie, pasta de fasole rosie. Pe 5 ianuarie, in ajunul Craciunului, armenii merg la biserica sa asculte Girac Aluit (liturghia), aprind lumanari si, ca si la Pasti, oamenii duc lumina acasa. Pe mosul copiilor armeni il cheama Gaghart Papa (Bunicul iernii) si vine cu o sanie trasa de reni. La masa de Craciun, armenii mananca peste, pilaf, spanac. 7 ianuarie este Ziua Mortilor, cand se fac parastase. In noaptea de Anul Nou, de pe masa nu trebuie sa lipseasca vasele cu seminte - in, grau etc. Se mananca anusabur - o supa-crema dulce, facuta din arpacas, stafide, zahar, nuci, scortisoara, lamai, portocale, apa de trandafiri, dar si lavas tatu - o pasta uscata din fructe. Traditia cere ca, de Anul Nou, prima familie pe care o vizitezi sa fie una in care a murit cineva in anul ce a trecut.

LIPOVENI. Pentru ca lipovenii respecta calendarul vechi, Craciunul lor cade pe 7 ianuarie. In ajun se tine, de preferinta, post negru - socolnic. In aceasta zi, lipovenii merg la biserica pentru slujba de pranz, pentru vecernie si apoi pentru o alta slujba, care se tine noaptea. Lipovenii au un singur colind - o cantare bisericeasca numita Hristos Slavie (sa-l slavim pe Hristos). Abia dupa ce corul canta Hristos Slavie, tinerii pot iesi din biserica, sa mearga la colindat. Cu ei pleaca si cate un reprezentant al fiecarei familii, ca sa poata primi pe colindatori. Se mananca foarte putin. Abia dupa slujba din dimineata de Craciun - o slujba mai scurta - lipovenii se pun cu adevarat la masa. De Craciun, lipovencele se mandresc cu raciturile lor, pe care le fac cu hrean, si nu cu usturoi, ca-n alte parti.

GRECI. La copiii greci nu vine Mos Craciun pe 25 decembrie, ci Mos Vasile, de Anul Nou, pe 1 ianuarie. Mosul soseste intr-o corabie tocmai din Cezareea Capadochia (centrul Asiei Mici, fostul Imperiu bizantin). Aceeasi corabie luminata o poarta colindatorii in Ajun de Craciun si de Anul Nou. De revelion, grecii obisnuiesc sa joace carti. Cel care castiga va avea noroc in anul ce urmeaza. Tot atunci se face si vasilopita (Pita Sfantului Vasile). In ea se pune un ban. Pita este taiata in felii si impartita. Cel ce va nimeri felia in care a fost ascuns banul va fi norocos tot anul ce urmeaza.

Articol realizat cu sprijinul Cameliei Stefan, muzeograf la Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca "Emil Sigerus" din Sibiu

FESTIN

De Craciun, grecii nu se omoara dupa carnea de porc. In gospodariile lor nu o sa vezi porci sacrificati de Ignat. Curcanii insa nu o duc prea bine, pentru ca din carnea lor grecii prepara principalele bucate pentru masa de sarbatoare. Gospodinele se intrec in prajituri. Se fac corabioare (dar dintr-un foietaj mai pufos decat cel al romanilor), melomacarona - pentru care se face un aluat normal de prajitura, peste care se toarna miere si nuca pisata, dar si diples - un soi de minciunele, coapte si tavalite in nuca si miere. Colindatorii care vin sa aduca vestea nasterii lui Iisus primesc bani, dulciuri, smochine, stafide.

"MAME DE VECINATATE"

In prima duminica a Adventului, Biserica Evanghelica, de care tin sasii, tine prima slujba speciala la lumina lumanarilor. Biserica este impodobita cu crengute de brad si cu materiale de culoare violet, simbol al linistii si caintei. Copiii sunt invatati poezii, cantece si rugaciuni, tinerii repeta scena Viflaimului, iar membrii corului si fanfara repeta colinde si cantece religioase. Este momentul in care femeile contribuie cu faina invatatorului la facerea "Himmelbrot" - painea cereasca, impartita copiilor de Craciun. Comunitatea de tineri are in grija realizarea de candelabre - "Lichter". Construite din cate trei coronite suspendate pe un bat, astfel incat sa arate ca un bradut, candelabrele au dimensiunea de 2,5 m pentru fete si de 1,5 m pentru baieti. Odata confectionate, sunt puse in stanga si in dreapta altarului, unde raman pana dupa Boboteaza. Comunitatile de sasi sunt conduse in aceasta perioada si de "Mamele de vecinatate", cu un rol important in producerea mult ravnitelor bunatati pentru masa de sarbatoare. Acestea, cu doua saptamani inainte de Craciun, aduna din intreaga comunitate alimente, dupa posibilitatile fiecaruia. Sunt adunate in special faina, lapte, oua si cele necesare pentru producerea turtelor dulci si a unor prajituri teribil de gustoase.

Legenda vasilopitei din Imperiul Bizantin

Mosul copiilor greci era, prin anul 400, episcop in Imperiul Bizantin. La episcopul Vasile a venit comandantul militar, care i-a cerut sa stranga bani de la toate familiile bogate, pentru ca armata era in mari lipsuri. De nu, barbatii din aceste familii urmau sa faca inchisoare. Episcopul i-a adunat pe cei mai instariti, dar acestia i-au spus ca nu au de unde da bani. Dupa cateva zile insa, sotiile oamenilor bogati au venit si i-au dat episcopului toate bijuteriile lor, pentru ca sotii sa le fie scapati de inchisoare. Episcopul Vasile i-a dus bijuteriile comandantului militar. Impresionat de gestul sotiilor, acesta a inapoiat episcopului bijuteriile. Insa nu se mai stia de la cine a venit fiecare bijuterie, asa ca episcopul a comandat brutarului o paine mare, in care au fost ascunse toate bijuteriile. Painea a fost taiata felii, iar bogatasii au fost chemati sa se serveasca. Dupa noroc, ei au gasit mai multe sau mai putine bijuterii in felia lor. De aici a aparut "vasilopita", care se face de Anul Nou.

"Marea impacare" a sasilor din Transilvania

In prima saptamana din Advent, la sasi are loc "Marea impacare" intre vecinatati si vecini. Fiecare persoana si grupuri de persoane isi cereau iertare pentru relele pricinuite pe parcursul anului, pentru ca nasterea Domnului sa vina in comunitate intr-o atmosfera de pace. In ultima saptamana dinaintea Craciunului, femeile din comunitate se intalneau la casa parohiala unde, impreuna, framantau aluatul pentru turta dulce. Fiecare lua apoi acasa o parte din aluat si, in cuptoare cu lemne, dadeau forme de cizmulite, luna, inimioara, soare, bradut, Mos Nicolae turtelor peste care erau ninse zahar si albus.

Bucatele maghiarilor

Bucatele traditionale specifice maghiarilor din zona Ardealului sunt sarmalele din varza murata si facute in foi de vita condimentate cu marar si cimbru, cozonacul cu nuca si mac, varza murata, supa de gaina, fripturile si hreanul cu otet. Cu aceste bucate isi intampina colindatorii. Copiii alcatuiesc si o trupa de teatru care joaca interpretari biblice ale Nasterii Domnului. Obiceiul era ca aceasta piesa sa fie jucata in fiecare casa, insa de mai multi ani reprezentatia are loc in biserica din sat. Pentru munca lor, micutii sunt rasplatiti cu mere, nuci si bomboane fondante. (Stefan Ormenisan)

Slujbele ingerilor

La maghiari, pe toata perioada Adventului, in fiecare dimineata, se tin slujbe care sunt numite slujbe ale ingerilor. Simbolul folosit de maghiari pentru semnificarea Adventului este o coroana cu patru lumanari aprinse, una cate una in fiecare duminica a asteptarii. Se obisnuieste ca primele trei lumanari aprinse sa fie de culoare mov, culoare care reprezinta resemnarea si acceptarea. In ultima duminica a Adventului se aprinde cate o lumanare de culoare rosie, care reprezinta bucuria si implinirea sufleteasca prilejuita de Nasterea Mantuitorului. (Stefan Ormenisan)