x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lotul cărnii - Lotul morţii

0
Autor: Toma Roman Jr 20 Iun 2009 - 00:00
Lotul cărnii - Lotul morţii Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional


În anul 1982, în România începea să se resimtă acut lipsa de alimente, lui Ceauşescu îi intrase în cap să lichideze datoria externă şi trimitea cea mai mare parte a producţiei la export. Populaţia deja cârtea, erau mari nemulţumiri.



Cu câţiva ani înainte, procesul lui Gheorghe Ştefănescu, zis "Bachus", condamnat la moarte şi executat, fiindcă strânsese o mare avere falsificând şi dând pe sub mână vinuri, captase atenţia românilor. Cuiva din forurile superioare de partid, în combinaţie cu şefii Miliţiei şi ai Securităţii, i-a trecut prin cap să dea o lovitură de imagine, un mare proces în care să fie implicaţi mai mulţi comercianţi cu carne. Trebuia să se spună că "d-aia e lipsă, fiindcă fură ăştia". Cei implicaţi nu erau nişte fecioare imaculate, dar ce au păţit dovedeşte că România de atunci era o lume guvernată de abuz şi de teroare. Am stat de vorbă cu Gheorghe Comăneci, unul dintre cei condamnaţi la moarte în procesul care a urmat.

Jurnalul Naţional: Cum aţi ajuns în vestitul "lot al cărnii"?

Gheorghe Comăneci: Eu încă de tânăr am dovedit o aplecare spre negustorie. Mai întâi, în Moldova mea natală am fost mandatar. Acolo îmi mergea bine, până când a venit un ordin să fie terminaţi mandatarii. Mi-au făcut controale peste controale, nu au găsit nimic în neregulă. Până la urmă, după o percheziţie acasă, mi-au umflat suma de 70.000 de lei, mare pe atunci, pe motiv că nu o pot justifica, pe Legea 8, a ilicitului. Era în 1968. M-am decis să plec la Bucureşti şi să încerc să mă bag chiar în sistemul de stat, unde eram mai protejat. Am reuşit să intru mai întâi la Cooperaţie, apoi la Gospodăria de Partid, unde am fost şef peste mai multe unităţi, cum ar fi restaurantul "Pacea trainică" din Snagov, vila IREB (Întreprinderea de reţele electrice Bucureşti). Eram apreciat de directorul Cuculea, fiindcă făceam profit.
La "Pacea trainică", care era pe circuit închis pentru membrii CC, erau pierderi mari. Eu am avut ideea ca în timpul săptămânii, când nu prea veneau greii partidului, să las acces liber. Era plin, veneau oameni din Bucureşti doar să vadă cum petrec baştanii.
L-am adus în profit. Când mi s-au născut copiii, era greu, îi dădusem la şcoală în Bucureşti.
M-am mutat la loc în Cooperaţie, la Hanul Prahova, vestit în epocă, aflat lângă Casa Scânteii. Acolo era şi nea Costică Bărbieru, unul dintre oamenii de la care învăţasem multe încă din anii '70, de la el am preluat gestiunea, chiar dacă era o gaură, am pus eu bani din buzunar şi l-am menţinut lângă mine. Cât fusese singur făcuse faţă cu greu, era epuizat. Am ridicat hanul, vara aveam şi 30 de ospătari, era ca la mare.
Era invidie între noi, mă turnau unii invidioşi, am avut zeci de controale inopinate, mai că nu îmi cântăreau carnea din sarmale şi burta din ciorbă. Nu m-au găsit cu nimic. Nu-mi plăcea hărţuiala asta, aşa că am preluat cu un coleg, nea Costică Papuc, laboratorul de preparate din carne al cooperaţiei. Nea Costică s-a îmbolnăvit şi m-a lăsat singur. La carmangerie mai fusesem şi înainte de Gospodăria de Partid, mă lăudase atunci chiar Virgil Trofin, secretar al CC al PCR. Credeam că ştiu cum merge treaba. Nu a fost însă o mutare inspirată, începuse criza, aproape că nu ne mai onoram comenzile. Eu aveam ceva relaţii la fabrica de mezeluri din Popeşti-Leordeni, la Chitila, cu ceva atenţii puteai fi servit preferenţial. Şi aici veneau controale peste controale. La un moment dat, a apărut o comisie de la CC al PCR, era groasă treaba. Au controlat tot, nu au găsit decât 14 kile de porc în plus, guşă tăiată mai mult cu unele căpăţâni.

Cum v-au umflat?

La începutul lui 1982 eu avusesem un accident de maşină, şi acum am probleme cu piciorul. Fusesem o vreme în convalescenţă. La sfârşitul verii, brusc, au început controale foarte agresive la toate unităţile care se ocupau cu prelucrarea cărnii. Mai întâi l-au arestat pe nea Costică Papuc, iar în octombrie şi pe mine. M-au arestat pur şi simplu şi m-au dus la Rahova. Dacă mai întâi ne acuzau pe mine şi pe unii din personal că am mai luat un kil, două, pentru acasă, în puţin timp am fost acuzat că am delapidat nu mai puţin de 14 milioane de lei, sumă astronomică.
Nu ştiu cum au ajuns la ea. Au început să mă bată cumplit, ca să recunosc. Fiindcă aveam problema cu piciorul, îmi dădeau doar la cap. Din lotul meu, de 22 de persoane, în arest preventiv până în 1984, au murit trei oameni. Au murit în anchetă Tănăsescu Dionisie, şef de unitate la Buftea, Paraschiv Constatin, de la un han din Căciulaţi, şi încă unul, mă mai lasă memoria de la bătăi. Eu ajungeam "mort" dus pe braţe, în celulă.

BĂTAIE


Cine vă bătea? Anchetatorul?

Nu, procedura era aşa. La anchetă te puneau să dai declaraţii după dictare, în care să recunoşti cele mai mari crime. Dacă nu voiai, te duceau într-o cameră unde săreau unii pe tine. Am aflat că era vorba despre borfaşi, care făceau asta ca să aibă drept la pachet, vorbitor şi reduceri de pedeapsă pentru "bună purtare".

Ce ofiţeri de Miliţie v-au anchetat direct?

Pe mine doi, Cocean Aurel şi Matei Constantin. Ancheta avea printre conducători pe colonelul Baciu Ion, Tudor Stănică şi Costică Voicu, ajuns important după 1989. Voicu beneficiase înainte de anumite avantaje de la mine... Mă aduceau în cameră şi zăceam fără cunoştinţă cu orele. Din când în când, îmi zicea colegul de celulă, venea felcerul Iosef Damian, poreclit "dr Mengele", să îmi ia pulsul. Până la urmă am semnat ce au vrut ei. Tot mă mai băteau însă. Scos la anchetă, eram aşa de disperat, că i-am spus lui Matei că prefer să mă bat singur. Am luat un taburet şi mi l-am crăpat în cap. Asta cred că l-a impresionat. Fiindcă a plecat şi când s-a întors a spus că marele Tudor Stănică a dat ordin să nu mai fiu bătut. Cercetarea asta a durat din octombrie 1982 până în ianuarie 1984, când a fost procesul. Am stat izolat la Rahova, nu am avut drept la pachet şi soţia nu a ştiut nimic de mine. Ancheta a fost aşa de dură, fiindcă aveau ordin să ne încadreze la subminarea economiei naţionale, pentru care se dădea glonţ.

CONDAMNARE

Cum a fost procesul?

Ne-au dus la Tribunalul Militar. Judecător era vestitul colonel Valeriu Sitaru, care a dat de-a lungul carierei 24 de condamnări la moarte, majoritatea executate. El era folosit în toate cazurile comandate de partid sau Securitate, făcea echipă cu un procuror, Ştefănescu. El l-a condamnat şi pe generalul Iancu, cu care ai făcut matale interviu. Acolo, la tribunal, am cerut noi expertize, am spus să depună mărturie şi cineva din conducerea cooperaţiei. A venit jurista cooperaţiei şi a zis că nu am produs prejudicii conform cu ce ştiu ei, ba chiar am redus pierderile de materiale perisabile. Nu a contat nimic, judecătorul a repezit-o pe juristă. Am fost condamnaţi la moarte, cred, vreo patru, printre care eu şi Papuc. Ne-au pus lanţuri şi ne-au dus iar la Rahova. În dubă credeam că mergem direct la poligon, drumul ni se părea mai lung. Nu-s ghicitoare, dar am avut un fel de presimţire. Le-am spus colegilor că o să ne comute pedeapsa şi în 1990 o să fim liberi. Se uitau la mine ca la un nebun. În noiembrie 1984, după opt luni de spaimă, de ziua republicii, Ceauşescu ne-a comutat pedeapsa în 25 de ani de puşcărie.

Prin ce puşcării aţi trecut?

În 1985 m-au mutat de la Rahova la Colibaşi. De acolo am plecat la Aiud, într-o aripă cu deţinuţi politici. Am stat cu generalul Iancu, Scaleţchi, Radu Filipescu, Dumitru Iuga. Eram izolaţi, nu ne scoteau nici la plimbare. În 1989 aveam grave probleme medicale, am făcut greva foamei, cerând să fiu tratat într-un spital civil.
M-au dus la Jilava să-mi facă analize. A apărut un doctor să mă consulte. Mi-a zis că el e civil şi m-a rugat să renunţ la greva foamei, fiindcă se vor schimba multe în curând. Nu ştiu cine era şi ce ştia. Eram foarte slăbit, am renunţat la refuzul de hrană cu condiţia să mi se dea un regim de distrofic şi să fiu trimis cu primul transport înapoi la Aiud. Mi-au aprobat. La ceva timp m-au pus iar pe cursă. Eram închis într-un spaţiu ca un veceu chiar lângă miliţienii care ne păzeau. Ăia ascultau la maximum Europa Liberă, am crezut că e un fel de testare pentru mine.

Unde v-a prins 22 decembrie 1989?

Când am ajuns la Aiud, am găsit atmosfera schimbată. Difuzoarele care preamăreau realizările lui Ceauşescu erau moarte. Deţinuţii nu mai fuseseră scoşi la televizor să vadă emisiuni patriotice. La 22 decembrie a venit locotenet-colonelul Gheorghe Lazăr, c.i.-stul penitenciarului, care ne-a întrebat mieros dacă avem haine civile la cambuză. Credeam că ne mută sau, unii mai alarmişti, că ne împuşcă. Era ciudat, gardienii se purtau amabil, brusc. A venit iar Lazăr, care a spus că a primit ordin de la generalul Guşă să ne pună în libertate pe cei de pe secţia politicilor. Habar n-aveam cine e ăla. Abia pe la 10:00 seara am aflat ce se întâmplă, ne-au lăsat să ne uităm la televizor. Pe hol erau unii din băieţii cărora le spusesem că în 1990 o să fim afară. M-au pupat. După astea au început tiruri de armă, se auzeau groaznic. După o tentativă eşuată, în dimineaţa următoare am plecat la Alba-Iulia, unde am fost duşi la sediul Securităţii. Ni s-a spus că luăm trenul spre Bucureşti, să stăm grupaţi şi să mergem la televiziune.

Post scriptum: Căi încurcate
La câţiva ani, procurorul general Vasile Manea Drăgulin a făcut recurs în anulare. S-a constatat în 1994 că încadrarea de subminare a economiei naţionale a fost eronată, iar potenţialele delapidări au fost prescrise. De atunci, dl Comăneci încearcă să îşi facă dreptate. A început mai multe acţiuni în justiţie, pentru recuperarea bunurilor confiscate de miliţieni şi acordarea de daune morale pentru suferinţele de care a avut parte. În anul 2007, "a câştigat" 5.000 de euro ca daune morale, de parcă asta ar compensa zeci de bătăi groaznice, foamete şi şapte ani de claustrare.
E decis să continue acţiunile în justiţie, fiind gata să ajungă şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Citeşte mai multe despre:   special,   m-au,   fiindcă

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”
Galerie Foto   Continuăm mărturisirile-document ale scriitorului Dinu Săraru, cu prilejul lansării împreună cu Jurnalul a unei trilogii de excepție, „Dragostea și Revoluția”. Autorul ne dezvăluie povestea...

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria
Galerie Foto Armurierul oficial al producătorului de arme austriac Glock a primit, la jumătatea lunii trecute, de la SRI, un contract de aproximativ zece milioane de euro cu TVA, pentru livrarea unor produse catalogate ca fiind...

„Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”

 „Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”
Galerie Foto Cuvintele se țes firesc, vorba îi e apăsată. Poveștile se derulează cu emoție nedisimulată. Ai sentimentul că îl poți asculta o viață, fără plictis. Chiar așa, să-l ascultăm cât ne mai putem...

Ochiului îi place mult lumina

Ochiului îi place mult lumina
Nu degeaba românul a născut zicerea „mi-e dragă ca lumina ochilor”. Ochii sunt cel mai frumos cadou pe care Dumnezeirea l-a dăruit omului. Despre problemele ochilor, dar și despre ochelari și necesitatea...

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO
Galerie Foto Traian Băsescu, fost protector al Laurei Codruța Kovesi, cel care a numit-o de trei ori la vârful parchetelor din România, susține că este o legătură între clasarea dosarului”EADS” de către DNA, retragerea...

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...
Serviciul de email marketing furnizat de