Marturii - "Va arata tata Milea ce inseamna un tanc"

Generalul Vasile Milea s-a aflat, in noaptea de 21/22 decembrie 1989, in zona baricadei de la Inter. Marturiile pe care le prezentam, in premiera, atesta zelul cu care el s-a pus atunci in fruntea dispozitivului militar de represiune.

Generalul Vasile Milea s-a aflat in noaptea de 21/22 decembrie 1989, in zona baricadei de la Inter. Marturiile dramatice, pe care vi le prezentam in premiera, atesta zelul cu care el s-a pus atunci in fruntea dispozitivului militar de represiune pe care, la un moment dat, l-a si coordonat personal.

De aproape 16 ani, generalul Vasile Milea este considerat un erou martir al Revolutiei din Decembrie 1989. Un erou tragic care, pus in fata obligatiei de a comanda Armata impotriva poporului sau, a preferat sa-si jertfeasca propria lui viata. Marturiile pe care le prezentam in continuare arata insa ca, cel putin in noaptea de 21/22 decembrie 1989, ministrul Milea nu a facut absolut nimic pentru a impiedica reprimarea manifestantilor din Bucuresti, care ridicasera baricada de la Hotelul Intercontinental. Mai mult decat atat, la un moment dat, generalul s-a implicat personal in actul de comanda al fortelor militare care au intervenit cu duritate in acel loc. Iar pentru aceasta, el ar fi fost chiar felicitat de Elena Ceausescu.

"ZECE INDICATIVE". Colonelul Dan Plavitu era in 1989 ofiter, in cadrul Comandamentului Trupelor de Transmisiuni, cu gradul de capitan. La 21 decembrie, impreuna cu colegii sai Tufan, Raducu si Stan au fost trimisi la sediul CC al PCR, cu ordinul de a se pune la dispozitia ministrului Apararii Nationale. Dupa ce ei au ajuns acolo si dupa ce si-au instalat aparatura de telecomunicatii, un ofiter din cadrul grupei operative le-a adus la cunostinta ca vor lucra sub indicativul "Rondoul". Conform planurilor de operatii valabile pentru timp de razboi, acest indicativ il reprezenta pe ministrul Apararii Nationale. De asemenea, cu aceeasi ocazie, li s-a adus la cunostinta ca ei erau cei care urmau sa tina legatura cu efectivele militare dislocate in diferite puncte ale Capitalei. In legatura cu acest aspect si cu repartizarea indicativelor de lupta, Plavitu spune ca, avand ordin doar sa asigure liniile de comunicatii cu aceste efective, transmisionistii nu cunosteau "care era taria acestor forte si nici caror unitati le apartineau". In urma acestui fapt, recunoasterea si transmiterea mesajelor s-a facut conform indicativelor codificate care le fusesera aduse la cunostinta. "Din cate imi amintesc, au fost circa zece astfel de indicative".

"RONDOUL". Chiar si acum, la peste 15 ani de la acele evenimente, Plavitu isi aminteste cu precizie: "Retin ca in seara de 21 decembrie 1989, tarziu, dar in mod sigur inainte de a se fi auzit primele focuri de arma din oras, in biroul nostru, al transmisionistilor, a venit generalul Vasile Milea. El ne-a ordonat verbal sa transmitem catre indicativele de apel ce ne fusera indicate si cu care stabilisem deja legaturile, sa nu se deschida focul decat la ordinul «Rondoului». Nu a facut alte precizari si nu a cerut sa i se raporteze despre executarea acestui ordin. Am procedat conform dispozitiilor ministrului, dar am constatat ca unele indicative de apel, respectiv efectivele si fortele cu care intram in legatura radio, nu stiau cine este «Rondoul». Ulterior, aceasta situatie a fost remediata."

PRIMELE FOCURI DE ARMA. Plavitu relateaza si despre momentul in care a inceput sa se traga in centrul Capitalei. "Dupa transmiterea acestui ordin imi aduc aminte ca eram la etajul sase al sediului CC al PCR cand au inceput sa se auda focuri de arma dinspre Piata Universitatii. De acolo am auzit o adevarata canonada si am vazut traiectoriile gloantelor trasoare, care erau in sus si oblic. In mod cert am vazut ca unele gloante loveau zidurile cladirilor. Am fost surprins de ceea ce se intampla, pentru ca nu primisem vreo dispozitie privitoare la un ordin de deschidere a focului pe care sa-l fi transmis mai departe asa cum ne ceruse ministrul Apararii Nationale. Am dedus ca acest ordin fusese dat de generalul Vasile Milea, dar folosindu-se un alt canal de comunicatii decat grupa noastra.

ORDINUL. Blindatele Armatei au intrat in forta in baricada la comanda ministrului Milea

TATA MILEA SI TANCUL. Cel de-al doilea moment in care Plavitu s-a aflat langa ministrul Vasile Milea s-a petrecut in aceeiasi seara, dar in imprejurari cu mult mai dramatice. In continuarea declaratiei sale, transmisionistul relateaza acest episod, completandu-l cu un amanunt de-a dreptul cutremurator. Amanunt care demonstreaza ca, departe de a fi actionat doar manat de frica lui Ceausescu, ministrul Milea a facut-o si pe cont propriu. Iar imaginea acestui Milea care, in acea noapte tragica avea sa actioneze intr-un mod plin de zel, il face aproape incredibil pe celalalt Milea, omul sensibil care si-ar fi inecat in hohote de plans, remuscarile pentru actiunile indreptate contra manifestantilor din centrul Capitalei in cursul acelei nopti. "Pot localiza cea de-a doua mea intalnire cu generalul in jurul orelor 23:00-24:00. Atunci ministrul Milea, imbracat in tinuta militara si purtand o scurta imblanita, a intrat in biroul nostru si mi-a cerut sa iau un radio-telefon si sa-l insotesc, ceea ce am si facut. Pe timpul deplasarii catre iesire, cu noi a mai mers inca un barbat, pe care insa nu mi-l amintesc cine era. Acesta ne-a ajuns din urma aproape de cladirea CC al PCR. Cred ca acest ofiter era unul dintre aghiotantii ministrului. Pe drum, spre iesirea din cladire, generalul Milea era incordat, insa hotarat in ceea ce avea de facut. Vorbea aproape singur si, fiind la cel mult un pas sau doi in spatele lui, l-am auzit deslusit in timp ce afirma : «Va arata tata Milea ce inseamna un tanc!». La iesirea din cladire am fost ajunsi de acel ofiter de care am vorbit mai sus, care mi-a cerut sa-i dau radio-telefonul, eu executandu-ma. El mi-a spus ca il va insoti pe ministru, eu urmand sa ma intorc. Ceea ce am si facut."

MARTOR INDIRECT. In momentele care au urmat acelui episod s-a dovedit ca "tata Milea" le-a aratat intr-adevar bucurestenilor ce inseamna un tanc, ba chiar mai multe. Acelasi transmisionist Plavitu relateaza ca, intors in sediul CC al PCR, s-a intalnit, dupa un timp, cu colegul sau Marius Tufan, abia revenit si el de pe "teren". "Tufan mi-a relatat foarte sumar, fiind emotionat si chiar speriat, ca fusese cu ministrul Apararii in zona Hotelului Intercontinental. Acolo el a vazut oameni cazuti la pamant, mult sange pe jos. Tot acolo el vazuse si masini care ardeau, inclusiv una de pompieri, dar si faptul ca baricada fusese sparta cu tancul. Era deosebit de marcat de cele vazute, el fiind primul dintre cei apropiati ca preocupare profesionala care ne-a relatat ca vazuse morti si raniti, dar alte detalii nu ne-a mai dat".

"DERBEDEII ASTIA". O alta persoana pe care a vazut-o Plavitu in acea noapte de pomina a fost Elena Ceausescu. Iata cum relateaza el acea intalnire "la nivel inalt". "Dupa ce tregerile au incetat, la un moment dat, in biroul nostru a intrat Elena Ceausescu, urmata de mai multe persoane pe care nu le cunosteam. Nu am retinut ca printre insotitorii ei sa se afle si vreun militar, pe care eu sa-l identific dupa tinuta. Ea ne-a intrebat daca i-am prins pe toti si ne-a cerut sa actionam in continuare pentru a-i prinde «Pe toti derbedeii astia». Exact acestea au fost cuvintele Elenei Ceausescu. Stiu ca a dat mana cu unul dintre noi, dar nu pot preciza cu cine anume. Era multumita de modul in care actionase Armata si chiar ne-a felicitat. Apoi a parasit incaperea". Vom vedea mai departe ca transmisionistii, care nici macar nu se implicasera in mod direct si nu actionasera efectiv asupra manifestantilor, nu au fost singurii felicitati de "Numarul doi".

OBOSIT SI PREOCUPAT. Ultima ocazie in care transmisionistul Plavitu a mai vorbit cu Vasile Milea a fost undeva, in jurul orei 3:00 dimineata, cand ofiterul se afla la etajul sase al sediului CC al PCR, in zona Garzilor Patriotice. "Atunci l-am vazut pe ministrul Apararii Nationale, care parea distrus, obosit si preocupat. Mergea aproape garbovit. Intalnindu-ma si recunoscandu-ma ca fac parte din grupa de transmisiuni, mi-a ordonat sa iau legatura cu generalul Voinea, comandantul Armatei a I-a. In acest sens, eu urma sa transmit ordinul ministrului de a se lua masuri pentru pregatire de interventie a patru dispozitive militare. Ministrul nu a mai dat si alte detalii. Am coborat la grupa operativa si aici ni s-a precizat ca este vorba despre efective si forte din unitati ale Garnizoanei Bucuresti. Este vorba despre unitati situate in Pantelimon, Sos. Antiaeriana, Sos. Giurgiului si cred ca acestea urmau sa fie pregatite, gata de interventie. Eu personal am transmis acest ordin, telefonic, generalului Voinea. Nu cunosc cine a transmis ordinul mai departe, la unitati". Tulburatoare afirmatii! De atunci si pana acum s-a tot spus ca ministrul Milea s-ar fi opus categoric unei noi interventii brutale a Armatei asupra bucurestenilor. Aceasta relatare a lui Plavitu, arata ca, in realitate, Milea a facut exact contrariul: a ordonat ca Armata sa fie pregatita sa intervina si pe 22 decembrie 1989.

LOVIT IN CAP CU UN BASTON DE CAUCIUC. Locotenent colonelul (in rezerva) Ion Stroe este unul dintre numerosii martori care, timp de aproape 16 ani au fost ignorati de toti cei care au cercetat moartea fostului ministru al Apararii Nationale. In decembrie 1989, Stroe era, alaturi de colegii sai Vatamanescu si Sirbu, si ei ofiteri de Securitate, cel de-al treilea om desemnat sa-i asigure protectia si paza generalului Vasile Milea deoarece, in calitatea sa de ministru, avea rangul de demnitar. Inca de la inceputul marturiei sale, Stroe relateaza ca, desi la 21 decembrie 1989 era tura lui libera, a fost chemat la sediul Directiei a V-a pentru a participa la masurile de protectie instituite cu ocazia adunarii populare convocate de Nicolae Ceausescu in acea zi. In jurul orei 13:00, dupa terminarea mitingului, el a primit ordin de la sefii sai ierarhici sa dubleze, impreuna cu cpt. Vatamanescu, protectia generalului Vasile Milea, masura luata si in cazul celorlalti demnitari de partid aflati in acel moment la sediul CC al PCR. El relateaza ca, spre seara, in jurul orei 19:00, ministrul a plecat in oras, in directia Hotelului Intercontinental. Martorul afirma ca el a fost cel care l-a insotit pe ministru la aceasta "iesire", intrucat cpt. Vatamanescu fusese desemnat sa-i asigure protectia doar in interiorul CC-ului. Stroe afirma ca generalul era neinarmat si echipat in tinuta militara usoara, de oras. Ajungand in apropierea Hotelului Intercontinental, cei doi au gasit acolo o baricada intinsa de-a latul bulevardului. "De o parte a bulevardului erau dispuse efectivele militare, iar de cealalta parte grupurile de manifestanti". In acel loc, Milea a fost protagonistul unui incident pe care garda sa de corp nu a reusit sa-l preintampine. "Ministrul Milea a intrat printre efectivele de militari indreptandu-se, printre randurile acestora, cat mai aproape de baricada. La un moment dat, el a fost lovit in cap de un baston de cauciuc, aruncat dinspre baricada de demonstranti, imprejurare in care i-a cazut cascheta. Atunci eu am intervenit, ajutandu-l sa se redreseze din socul loviturii. Dupa aceea m-am preocupat sa fac rost de doua casti metalice militare.

"ERA FOARTE AGITAT SI TENSIONAT". Tin sa precizez ca, in acele momente, in care ma aflam cu ministrul in dispozitivul militar, compus din efective ale MApN, se executa foc cu pistoalele mitraliera, in plan vertical, folosindu-se munitie reala". S-ar putea ca, provenit din cadrul Securitatii, martorul Stroe sa doreasca si acum, dupa 16 ani de la acele evenimente dramatice, sa exagereze in privinta haosului care domnea in dispozitivul format din militari ai MApN. Noi nu facem insa nimic altceva decat sa redam marturia sa. "Nu am sesizat prezenta acolo a unor ofiteri sau a altor cadre militare care sa comande trupa. Ministrul mi-a si cerut imperativ, de cateva ori, sa-i aduc pe unul dintre ofiteri, dar, desi am cautat printre militari ca sa identific un astfel de cadru, nu am gasit". Stroe relateaza ca, in aceasta situatie, ministrul s-a crezut obligat sa preia personal conducerea, asemeni unui simplu comandant de pluton sau companie. "Ajunsesem ca generalul Milea sa comande efectiv trupa impotriva demonstrantilor. Noi mergeam printre randurile de militari si ministrul ii indemna sa avanseze spre baricada. Era foarte agitat si tensionat. La circa o ora de la venirea noastra, acolo au sosit mai multe cisterne ale pompierilor si, de asemenea au fost si acestea coordonate, la un moment dat, tot de generalul Milea. Atunci l-am vazut pe ministrul Milea batand cu palma in portiera unei astfel de masini si indemnand soferul sa se apropie cat mai mult de baricada si sa dirijeze jetul de apa impotriva acesteia si a manifestantilor catarati pe ea". (N.R. Pompierii se aflau in subordinea MI, si nu a MApN).

FUMIGENE SI LACRIMOGENE. Martorul mai relateaza ca in cursul acelor actiuni s-au folosit si proiectile cu incarcaturi cu fumigene si lacrimogene. Dupa ceva timp, in zona au sosit cateva transportoare auto blindate. Unul dintre acestea a incercat sa atace baricada, dar a ramas intepenit in ea, iar apoi a si luat foc. Apoi, vazand ca nu dispune de mijloace de lupta suficiente, ministrul Milea a cerut prin radio sa se trimita acolo o grupa de sase tancuri, care au si sosit dupa circa o ora. Stroe sustine ca, din ordinul expres al lui Milea, unul dintre acele tancuri a actionat pentru indepartarea baricadei pe care se aflau manifestanti. "Nu am vazut ca vreunul dintre acestia sa fi fost ranit, dar este foarte posibil ca acest lucru sa se fi intamplat", afirma el. La scurt timp dupa indepartarea baricadei si dupa imprastierea demonstrantilor, Milea impreuna cu Stroe au plecat catre CC al PCR. Cam in dreptul CC al UTC, ei s-au intalnit cu generalul Iulian Vlad, seful Securitatii Statului. Echipat in civil, acesta era insotit de patru garzi de corp.

PROPUNEREA LUI IULIAN VLAD. In continuarea marturiei sale, Stroe afirma ca, in acel moment, seful Armatei si seful Securitatii ar fi avut o discutie pe care, desi el nu a auzit-o in intregime, presupune ca i-ar fi dedus continutul. Este vorba de o discutie despre care vorbeste si generalul Iulian Vlad, care o plaseaza insa intr-un alt loc si la cateva ore distanta de momentul precizat de Stroe. Iata ce spune acesta. "Cand au discutat cei doi sefi, noi ceilalti ne-am indepartat la cativa metri, pentru a forma un cerc de protejare a lor. Nu stiu ce au vorbit ei, dar, la un moment dat, l-am auzit pe generalul Milea raspunzand: «Sunt prea batran pentru asa ceva. Daca as fi fost mai tanar, poate ca as fi fost de acord». Eu nu am auzit ce i-a spus Iulian Vlad ministrului, dar, date fiind imprejurarile in care ne aflam, mi-am inchipuit ca ii propusese sa actioneze impreuna impotriva lui Nicolae Ceausescu. Am considerat atunci si continuu sa cred si acum, ca ei doi ar fi fost cei mai in masura sa o faca".

FELICITAT DE "LEANA". Stroe relateaza ca, dupa ce a intrat cu ministrul Milea in sediul CC al PCR, l-a insotit pe acesta pana la etajul 1 la un birou destinat unei grupe operative a MApN, iar mai apoi, in directia Cabinetului 1, al lui Nicolae Ceausescu. "Chiar in antecamera, ministrul s-a intalnit cu Elena Ceausescu. Aceasta i s-a adresat cu urmatoarele cuvinte: «Bravo Milea! Ai facut o treaba foarte buna». Ministrul i-a raspuns «Sa traiti», apoi au intrat in biroul lui Nicolae Ceausescu. Consider ca aprecierile facute de Elena Ceausescu la adresa ministrului Milea s-au referit la modul in care acesta coordonase actiunea de reprimare de la Hotelul Intercontinental". In cazul in care lucrurile s-au intamplat chiar asa, s-ar putea ca Stroe sa aiba dreptate. Dar, in acest caz, se ridica o intrebare tulburatoare: daca Elena a fost intr-adevar multumita de eficienta lui Milea, eficienta pe care ar fi apreciat-o desigur si Nicolae Ceausescu, care a mai fost motivul pentru care, peste doar cateva ceasuri, generalul Vasile Milea a intrat intr-un adevarat "colaps" mental, din care nu a mai reusit sa iasa decat prin suprimarea propriei sale vieti?

NU RATATI! Cititi in numerele viitoare alte amanunte privind moartea generalului Vasile Milea.