Mulţi, dar cam tăcuţi

PARLAMENTUL EUROPEAN ● Din cei 35 de euroaleşi români, cîţiva ies în faţă
Deveniţi europarlamentari cu acte în regulă după alegerile de la 25 noiembrie 2007, reprezentanţii României în Parlamentul European sînt, cu unele excepţii, destul de şterşi. Aleşi să ne reprezinte interesele, doar cîţiva din cei 35 de europarlamentari români au ţinut cont de acest lucru în activitatea lor.

PARLAMENTUL EUROPEAN ● Din cei 35 de euroaleşi români, cîţiva ies în faţă
Deveniţi europarlamentari cu acte în regulă după alegerile de la 25 noiembrie 2007, reprezentanţii României în Parlamentul European sînt, cu unele excepţii, destul de şterşi. Aleşi să ne reprezinte interesele, doar cîţiva din cei 35 de europarlamentari români au ţinut cont de acest lucru în activitatea lor.

La 25 noiembrie 2007, românii erau chemaţi în premieră la urne să-şi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European (PE). Pînă la 1 ianuarie 2007, cînd România a devenit membru UE, parlamentarii noştri au avut statut de observator, după această dată devenind europarlamentari. Ei au avut însă un mandat limitat, respectiv pînă la organizarea euroalegerilor de la 25 noiembrie, aşa cum România era obligată prin Tratatul de aderare. În urma acestor alegeri, România a trimis în Parlamentul European 35 de reprezentanţi care au depus jurămîntul în forul legislativ european la 10 decembrie 2007. Mandatul lor expiră în 2009, cînd se organizează alegeri la termen pentru Parlamentul European. Din cei 35 de euroaleşi români, mulţi şi-au făcut rodajul anterior în PE ca eurobservatori şi apoi ca europarlamentari. Printr-o simplă accesare a site-ului Parlamentului European se poate afla ce au făcut euroaleşii noştri din 10 decembrie 2007, cînd au depus jurămîntul, şi pînă în prezent. Trebuie precizat că europarlamentarii  lucrează 12 perioade de sesiune a cîte patru zile la Strasbourg şi şase perioade suplimentare de sesiune de cîte două zile la Bruxelles, două săptămîni pe lună, pentru reuniunile comisiilor parlamentare şi ale delegaţiilor interparlamentare, o săptămînă pe lună pentru reuniunile grupurilor politice şi patru săptămîni pe an dedicate exclusiv activităţii şi prezenţei deputaţilor europeni în circumscripţiile lor electorale.

CINE NE REPREZINTĂ. Cei 35 de europarlamentari români sînt: Roberta Anastase (PD-L),  Sebastian Bodu (PD-L), Victor Boştinaru (PSD), Nicodim Bulzescu (PD-L), Cristian Buşoi (PNL), Titus Corlăţean (PSD), Corina Creţu (PSD), Gabriela Creţu (PSD), Imre Csibi (PNL), Daniel Dăianu (PNL), Dragoş Florin David (PD-L), Constantin Dumitru (PD-L), Petru Filip (PD-L), Monica Iacob Ridzi (PD-L), Ramona Nicolae Mănescu (PNL), Marian Jean Marinescu (PD-L), Cătălin Nichifor (PSD), Rareş Niculescu (PD-L), Dumitru Oprea (PD-L), Ioan Mircea Paşcu (PSD), Maria Petre (PD-L), Rovana Plumb (PSD), Mihaela Popa (PD-L), Nicolae Vlad Popa (PD-L), Flaviu Călin Rus (PD-L), Daciana Sîrbu (PSD), Adrian Severin (PSD), Sogor Csaba (UDMR), Theodor Stolojan (PD-L), Adriana Ţicău (PSD), Laszlo Tokes (independent), Adina Vălean (PNL), Renate Weber (PNL), Iuliu Winckler (UDMR) şi Marian Zlotea (PD-L).

În cele şapte luni care s-au scurs de la alegerea lor, cei care s-au remarcat prin intervenţii în plenul PE, întrebări adresate Consiliului UE şi/sau Comisiei Europene şi propuneri de rezoluţie se pot număra pe degete. Puţini se pot lăuda cu un cumul de  asemenea activităţi, majoritatea evidenţiindu-se într-una dintre aceste direcţii. Se remarcă de departe Adriana Ţicău (PSD) cu zece întrebări adresate Comisiei şi Consiliului şi 76 de intervenţii în plen. Este urmată de Monica Iacob Ridzi (PD-L), cu 33 de intervenţii în plen, Roberta Anastase (PD-L), cu 24 de intervenţii în dezbaterile din plen.

S-au mai remarcat Marian Jean Marinescu (PD-L) cu 16 intervenţii în dezbaterile plenare, Rovana Plumb (PSD), cu 17 intervenţii în plen, Daciana Sîrbu, cu şase întrebări adresate comisiei şi 16 intervenţii în plen, Gabriela Creţu (PSD), cu 13 intervenţii, Ioan Mircea Paşcu (PSD), tot cu 13 intervenţii, Adrian Severin (PSD), cu cinci propuneri de rezoluţii, 11 intervenţii în plen, avînd în pregătire o declaraţie scrisă privind prevenirea intensificării rasismului şi xenofobiei în UE, Laszlo Tokes, cu o singură întrebare adresată comisiei şi 11 intervenţii în plen, Csibi Imre (PNL), tot cu 11 intervenţii. Au sub zece intervenţii în plen sau întrebări adresate comisiei sau consiliului Cristian Buşoi (PNL), Titus Corlăţean (PSD), Iuliu Winkler (UDMR), Ramona Nicolae Mănescu (PNL), Renate Weber (PNL), Adina Vălean (PNL) şi Petru Filip (PD-L).

CUNOSCUŢI LA BUCUREŞTI. La polul opus se află Victor Boştinaru (PSD), fără nici o intervenţie, şi Flaviu Călin Rus (PD-L), care nu apare nici măcar ca fiind membru plin sau supleant al vreunei comisii sau delegaţii a PE. Lor li se adaugă Marian Zlotea (PD-L), cu o singură întrebare adresată comisiei, trei propuneri de rezoluţie şi două intervenţii în plen, Nicodim Bulzescu (PD-L), cu o întrebare adresată comisiei şi patru intervenţii în plen, şi Dragoş Florin David (PD-L), cu  două întrebări şi o singură intervenţie în plen. Deşi s-au făcut remarcaţi la Bucureşti, sînt cîţiva europarlamentari care nu au procedat la fel şi cînd a fost vorba despre Parlamentul European. Astfel, Sebastian Bodu, PD-L, are la activ două intervenţii în plen, ultima la 13 martie, fiind ocupat cu campania pentru Primăria Sectorului 5 unde a candidat. Dumitru Oprea (PD-L), şi el candidat la Primăria Iaşi la recentele alegeri locale, a avut o singură intervenţie într-o sedinţă plenară, la 18 februarie, Nicolae Vlad Popa (PD-L) figurează cu o singură întrebare adresată comisiei şi patru intervenţii în plen, iar Theodor Stolojan (PD-L), cu doar şase intervenţii în plen.

ROMÂNIA, PATRIA MEA. Dintre cei care au prezentat intervenţii sau întrebări Consiliului Uniunii Europene sau Comisiei Europene, puţini sînt cei care au avut în vedere problemele românilor şi ale României. Cei care au făcut-o se pot număra pe degete. Astfel, liberalul Cristian Buşoi a vrut să afle cum a calculat Comisia Europeană suma de 27 de milioane de euro pe care o apreciază drept ajutor de stat la privatizarea SC Automobile SA Craiova şi a cerut clarificări legate de conţinutul declaraţiilor purtătorului de cuvînt al comisarului Andris Piebalgs, cu privire la creşterea preţului gazului natural în România. De asemenea, colegul său Daniel Dăianu a întrebat Comisia Europeană despre preluarea companiei MOL de către OMV şi dacă doreşte să analizeze "impactul unei astfel de preluări asupra pieţei de desfacere a produselor petroliere în regiune, în general, şi în România, în particular", şi să se asigure că în urma acestui proces nu se va produce o concentrare care să crească preţul plătit de consumatori. La rîndul său, Dragoş Florin David a dorit să afle care este percepţia Comisiei Europene despre construirea unui terminal GNL la Constanţa, precum şi despre eventualele posibilităţi de finanţare din fonduri comunitare ale unui studiu de fezabilitate, iar Adriana Ţicău, despre ridicarea barierelor pentru lucrătorii români şi bulgari. De asemenea, Petru Filip (PD-L) a fost interesat de poziţia de principiu a consiliului şi de acţiunile concrete pe termen scurt şi mediu în cazul diferendului dintre România şi Ucraina, privind Insula Şerpilor, în timp ce Marian Zlotea a dorit amănunte despre Ancheta Comisiei Europene privind privatizarea producătorului român Automobile Craiova SA. El a propus şi o rezoluţie privind returnarea integral? a taxei auto de primă înmatriculare pe cale administrativă persoanelor care au plătit această taxă percepută cu încălcarea dreptului comunitar.

De asemenea, Adrian Severin a adresat o întrebare referitoare la consecvenţa Comisiei Europene privind reformele în justiţie în România, iar Constantin Dumitru, despre măsuri avute în vedere pentru sprijinirea fermierilor. În schimb, s-au remarcat ceva mai mulţi la dezbaterea de la 20 mai, privind situaţia romilor din Italia, dezbatere în care europarlamentari de-ai noştri au atras atenţia asupra escaladării violenţelor împotriva ţiganilor şi a imigranţilor români. Este vorba despre Titus Corlăţean (PSD), Corina Creţu (PSD), Ioan Mircea Paşcu (PSD), Rovana Plumb (PSD), Adrian Severin (PSD), Sogor Csaba (UDMR), Theodor Stolojan (PD-L), Adriana Ţicău (PSD), Laszlo Tokes şi Renate Weber (PNL).

Europarlamentarii străini, mai vorbăreţi

Parlamentari din alte ţări, care s-au făcut cunoscuţi şi la noi prin diverse declaraţii sau vizite la Bucureşti, le pot da o lecţie colegilor lor români din Parlamentul European, fiind mult mai implicaţi în activitatea de la Strasbourg sau Bruxelles. Hannes Swoboda (foto stînga), vicepreşedinte al Grupului Socialist, are, de pildă, potrivit site-ului PE, din decembrie anul trecut şi pînă în prezent, nu mai puţin de 28 de moţiuni şi propuneri de rezoluţii, pe teme precum creşterea preţurilor la alimente în UE şi în ţările în curs de dezvoltare sau situaţia din Iran, Fîşia Gaza şi Liban, precum şi peste 45 de intervenţii în şedinţa plenară, cinci întrebări parlamentare, o declaraţie scrisă şi un raport referitor la progresele Croaţiei. Jan Marinus Wiersma, vicepreşedinte al aceluiaşi grup, este semnatar şi el al unui număr de 18 moţiuni şi propuneri de rezoluţie, a făcut 19 intervenţii în plen, a adresat două întrebări şi a depus o declaraţie scrisă privind interzicerea comercializării şi a utilizării dispozitivelor sonore antitineri. La rîndul său, Graham Watson, preşedinte al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, are mai mult de 20 de intervenţii în plen la dezbateri precum situaţia din Gaza sau propuneri în materie de energie şi schimbări climatice, a formulat 16 întrebări şi a iniţiat opt moţiuni, propuneri de decizii şi rezoluţii. Nu în ultimul rînd, de la Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, preşedintele Joseph Daul figurează pe site-ul PE cu 20 de intervenţii în plen (creşterea preţurilor la produsele alimentare în UE şi în ţările în curs de dezvoltare, situaţia din Gaza) şi este coautor la 12 moţiuni şi propuneri de decizii şi rezoluţii.

• Lavinia Dimancea