Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
EDITIE DE COLECTIE
In seara zilei de 21 august, participantii la intrunirea de la Palatul Regal au plecat la culcare cu convingerea ferma ca "ziua cea mare" - cu numele de cod "Ziua Z" - va fi sambata, 26 august. Filmul acestor toride si fatidice ceasuri poate fi azi reconstituit din marturiile catorva dintre principalii participanti.
CRISTINA DIAC
20 AUGUST. La vestea ca Armata Rosie a rupt frontul de pe Prut, aflandu-se in imprejurimile orasului Iasi, Regele Mihai revine seara de la Sinaia in Bucuresti. La Palatul Regal din Calea Victoriei se intalneste in secret cu o parte a grupului coalizat in jurul sau. Printre participantii ce analizau situatia se aflau generalul Mihail - consilier al Regelui (fost sef al Marelui Stat Major in timpul domniei lui Carol al II-lea, aflat acum in dizgratia Maresalului Ion Antonescu), generalul Aurel Aldea, aghiotantul de serviciu - Emilian Ionescu, colonelul Dumitru Damaceanu - seful de Stat Major al Garnizoanei Bucuresti, generalul Constantin Sanatescu - maresalul Palatului, Grigore Niculescu-Buzesti - director de cabinet si sef al cifrului in cadrul Ministerului de Externe, Ioan Mocsony- Styrcea - Mare Vanator al Majestatii Sale, Mircea Ionnitiu - secretarul particular al Regelui.
Cu acest prilej, se stabileste ca la data de 26 august sa fie declansata actiunea pentru scoaterea Romaniei din razboiul impotriva Natiunilor Unite.
21 AUGUST. Reprezentantii principalelor partide politice - Iuliu Maniu (Partidul National Taranesc), Constantin Bratianu (Partidul National Liberal), Constantin Titel-Petrescu (Partidul Social Democrat) si Lucretiu Patrascanu (Partidul Comunist Roman) se intalnesc cu Regele si alti cativa dintre participantii la consfatuirea precedenta. Se redacteaza textul unei telegrame prin care se solicita anglo-americanilor sa bombardeze puternic Romania, pentru succesul actiunii.
Citește pe Antena3.ro
Seara, la Snagov, Maresalul are doua intalniri separate - prima cu Ion Mihalache, in acel moment vicepresedinte al taranistilor, si cealalta cu Gheorghe Bratianu, reprezentantul liberalilor. Emisarii principalelor partide politice din Romania fac o ultima incercare de a obtine acordul lui Antonescu, conducatorul statului, pentru semnarea armistitiului cu Aliatii. Politicienii incearca sa-l convinga sa discute cu Regele inainte de a pleca pe front. Ion Antonescu pare a fi de acord.
La ora 10:30, la Snagov are loc o sedinta restransa a Consiliului de Ministri. Antonescu afla cu stupoare ca "solicitase audienta la Rege". Lezat in amorul propriu, refuza net si ii ordona lui Mihai Antonescu s-o contramandeze.
Reprezentantii taranistilor si ai liberalilor supraliciteaza, oferindu-i lui Ion Antonescu intregul lor sprijin in cazul in care decide intoarcerea armelor impotriva Germaniei. Maresalul, neincrezator in cuvantul politicienilor, solicita o scrisoare de garantii. Nu a primit-o niciodata.
La ora 15:00, dupa drumurile facute la Maniu si la C.I.C. Bratianu, Gheorghe Bratianu ajunge la Snagov pentru a treia oara in nici 24 de ore. Ca intr-o piesa de Caragiale, lipseste scrisoarea de garantii: nu-l gasise pe nici unul dintre batranii lideri politici, ca sa semneze garantiile solicitate de Ion Antonescu.
Punctual, Mihai Antonescu soseste la Palat la 15:30. Comunica refuzul Maresalului de a veni la Rege. Conform unor marturii, generalul Sanatescu a fost cel care l-a convins telefonic pe Ion Antonescu sa revina asupra deciziei sale.
La 16:05, Ion Antonescu soseste la Palat. Audienta la Rege are loc in Salonul Galben din Casa Mica (aripa a Palatului construita in timpul lui Carol al II-lea). In prezenta generalului Sanatescu, tanarul Rege Mihai discuta cu cei doi Antonesti despre prabusirea frontului si masurile ce-ar putea fi luate in dramatica situatie. Maresalul refuza categoric semnarea armistitiului fara stirea lui Hitler (invocand cuvantul de onoare dat Führer-ului). Nu este de acord nici cu prezentarea demisiei.
Regele decide atunci sa urmeze planul complotistilor. Va povesti ulterior cum, sub pretextul ca se duce sa bea un pahar cu apa, a iesit din Salonul Galben pentru a avertiza garda. Revenit in camera, rosteste fraza-parola stabilita pentru arestarea Antonestilor: "Daca lucrurile stau asa, atunci nu ne mai ramane nimic de facut". Ezitanti la inceput, militarii din garda Regelui ii aresteaza pe cei doi Antonesti.
La ora 17:00, prizonierii sunt inchisi in camera-seif de la etaj care servise ca depozit pentru colectia de timbre a regelui Carol al II-lea.
In orele ce au urmat, Maresalul isi va scrie testamentul. Intr-o agenda veche, ce-i apartinuse lui Carol al II-lea, Ion Antonescu va consemna cateva din gandurile sale fata de recentele evenimente. Insemnarile sale vor conta ca testament politic.
In acest timp este arestata escorta Maresalului, precum si trei dintre principalii sai colaboratori: generalul Picky Vasiliu - secretar de stat la Ministerul de Interne, Constantin Pantazi - ministrul de Razboi, colonelul Mircea Elefterescu - prefectul Politiei.
Generalul Constantin Sanatescu va nota in jurnalul sau ca, imediat dupa arestarea Antonestilor, Regele semneaza decretul prin care il numeste in functia de prim-ministru. Imbracat civil, fara escorta, nutrind teama ca va fi arestat in orice moment, Sanatescu se prezinta la Marele Stat Major de pe strada Stirbei Voda. Sortii sunt de partea sa. Dupa ce transmite primele ordine catre armata, se intoarce nevatamat la Palat.
In cursul dupa-amiezii sunt numiti membrii noului guvern, majoritatea militari de cariera. Diplomatul Grigore Niculescu-Buzesti, unul dintre principalii complotisti impotriva lui Antonescu, primeste Ministerul Afacerilor Externe. Dimitrie Negel - administratorul Domeniilor Coroanei - a aflat cu uimire ca este noul ministru al Agriculturii. Lucretiu Patrascanu, reprezentantul Partidului Comunist, devine ministru fara portofoliu si ad-interim la Justitie dupa interventia ce o facuse pe langa Regele Mihai.
In jurul orei 19:00, ambasadorul german Manfred von Killinger isi intrerupe cina luata cu secretara sa, Hella Peterson, la vila acesteia de la Saftica. Killinger pleaca grabnic la Bucuresti, unde ii ameninta cu represalii pe Rege si pe Grigore Niculescu-Buzesti, noul ministru de Externe. Dupa cum va recunoaste ulterior, Regele i-a ascuns adevarul despre arestarea Antonestilor. Anticipandu-l pe Hitler, Von Killinger se va sinucide peste cateva zile. Nu inainte de a o asasina pe Hella Peterson, secretara si amanta sa. Intre orele 21:00 si 22:00, dupa plecarea lui Killinger, apare la Palat Lucretiu Patrascanu. Era insotit de Emil Bodnaras, prezentat ca "inginerul Ceausu". Patrascanu aduce cu sine prima versiune a Proclamatiei catre tara si textele primelor decrete-lege.
Dupa buletinul de stiri de la ora 22:00, la Radio Bucuresti se difuzeaza Proclamatia Maiestatii Sale Regele catre tara. Regele anunta astfel ca "Romania a acceptat armistitiul oferit de Uniunea Sovietica, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii". La auzul vestii, mii de bucuresteni se strang in Piata Palatului manifestandu-si spontan simpatia pentru Rege si gestul sau.
24 AUGUST. In jurul orei 2:00 a diminetii, la insistentele anturajului, Regele paraseste Bucurestiul. Va ramane in Oltenia, pentru siguranta, pana pe 10 septembrie.
La ora 4:00, o echipa condusa de "inginerul Ceausu" (Emil Bodnaras) ii preia pe cei doi Antonesti din arestul improvizat in Palatul Regal. Vor fi depusi sub paza intr-o locuinta conspirativa a lui Bodnaras din Vatra Luminoasa. Vor ramane in acest loc pana cand vor fi predati sovieticilor.
Odata cu aparitia zorilor, aviatia germana declanseaza bombardamentul asupra Palatului Regal. Conform ordinului primit, soldatii din garnizoana Capitalei intra in dispozitiv pentru apararea orasului.
31 AUGUST. Astfel, Armata Rosie "eliberatoare" intra intr-un Bucuresti in care rezistenta germana fusese anihilata de ostasii romani din garnizoana Capitalei.
EDITIE DE COLECTIE - 23 AUGUST 1944
Nume de cod - " Ziua Z"
Scenarii si aliante
Cum au ajuns comunistii in alianta
Ion Antonescu: "Maine o sa fitI cu totii executati!"
Pace cu fostii dusmani si razboi cu vechii aliati
Granite cu masura ruseasca
Cei care au participat la 23 August au disparut
Drumul spre "revolutia antiimperialista"
Flacarile lui august
"Toata lumea sarbatorea⦠nu mai tin minte ceâ¦"
