x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ochiul românesc din cer

0
Autor: Razvan Belciuganu 02 Iun 2009 - 00:00
Ochiul românesc din cer /X00517


Agenţia Spaţială Română a înfiinţat, în cadrul unui proiect de cercetare, un centru de informaţii geospaţiale. Analiştii formaţi la acest centru au fost deja folosiţi de Armată pentru culegerea de informaţii, cu ajutorul sateliţilor, în Irak şi Afganistan. În acelaşi timp, graţie proiectului, şi inundaţiile din anii trecuţi au fost monitorizate prin satelit.

Centrul pentru informaţii derivate din date geospaţiale (GEOINT), care a implicat munca a 15 cercetători, a fost dezvoltat în urma unei colaborări dintre Agenţia Spaţială Română, Academia Tehnică Militară, Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Institutul pentru Tehnologii Avansate al Serviciului Român de Informaţii.

Proiectul a început în 2006 şi s-a derulat pe o perioadă de doi ani, după ce a câştigat competiţia a II-a a Programului de Cercetare de Excelenţă. Pentru derularea proiectului s-au cheltuit 400.000 de euro.

"Scopul principal a fost acela de a continua nişte activităţi care erau începute şi care nu erau suficient consolidate. Am urmărit ca rezultat al cercetării crearea unui model cât mai aproape de unul operaţional, care să aibă nişte componente de bază în activitatea de GEOINT, precum software pentru analiza şi procesarea imaginii, soft pentru controlul fluxului de lucru, soft care să îţi permită acces la biblioteci, pentru a ajuta activitatea de interpretare şi intelligence, până la urmă bazată pe interpretarea imaginii", afirmă Ion Nedelcu, expert al Agenţiei Spaţiale Române.

VRĂJITORII
Unul dintre primii paşi ai proiectului a fost cumpărarea unei staţii de recepţie de date satelitare. Apoi, cercetătorii au avut ca obiectiv utilizarea unor resurse existente precum soft-uri şi dezvoltarea lor, în aşa fel, încât pe baza informaţiilor culese de sateliţi să se rezolve o multitudine de probleme, nu neapărat cu caracter militar.

"Când spun «intelligence» în ziua de astăzi nu înseamnă că mă uit pe gaura cheii. Nouă este tehnologia. Întotdeauna a fost poza, de la analogic la digital, senzorii sunt acum digitali, prelucrarea este alta. Informaţiile geospaţiale pun în paralel, pe lângă exploatarea imaginilor geospaţiale, şi exploatarea datelor geospaţiale, care înseamnă orice dată geodezică, cartografică etc.", explică Dan Răducanu, de la Academia Tehnică Militară.

"Ceea ce contează este extragerea unor date şi punerea împreună pentru a obţine informaţii relevante. Este foarte importantă baza de date, pentru că vrei să vezi o evoluţie în timp. Este important să ai informaţii şi oameni care să ştie să le extragă. Este foarte important când observi, de exemplu, două tancuri pe o autostradă să scoţi «o ştire» din această imagine: unde merg, când, de unde vin, ce înseamnă deplasarea lor etc.", mai spune Răducanu.

Potrivit lui, analiştii de informaţii geospaţiale trebuie să aibă abilităţi de a privi terenul de sus şi de a-şi imagina anumite perspective de sus.

"Oameni care au lucrat mult timp în operaţional şi au avut posibilitatea de a-şi forma abilităţile de a interpreta informaţiile deja sunt ca nişte vrăjitori. Este greu să-i formezi, trebuie să vadă bine de sus, să aibă o proiecţie centrală. Multe forme ies din umbre, multe informaţii denotă un automatism. Dacă, de pildă, găseşti un anumit lucru, acesta este însoţit de încă unul. Dacă îl observi pe primul, îţi pui natural întrebarea unde este şi partea a doua", a adăugat Răducanu.

REUŞITA
Unul dintre obiectivele proiectului a fost acela de a se demonstra funcţionalitatea modelului centrului-pilot în condiţii operaţionale, prin realizarea a trei studii de caz reprezentative: detectarea schimbărilor, cartografiere urbană 3D şi simularea/pregătirea misiunilor. A fost prilejul de a se valorifica experienţa centrului în cazul inundaţiilor din anii trecuţi.




 "Am fost implicaţi în activităţi de fiecare dată când au fost inundaţii în ţară, am participat la grupuri consultative, am solicitat date satelitare şi am produs hărţi care am sperat noi că ajută autorităţile", spune Nedelcu. Pe baza informaţiilor geospaţiale se pot evidenţia, de exemplu, locuri utile pentru aterizări, căi de acces şi de evacuare pentru a se putea salva vieţi omeneşti şi bunuri.

 În acelaşi timp, se pot face scenarii referitoare la locurile cele mai sensibile ale unui dig şi efectele spargerii lor, atât în ceea ce priveşte spargerea cauzată de volumul mare de apă, dar şi spargerea controlată.

O altă utilizare a experienţei centrului a fost folosită în Irak şi Afganistan, unde România are trupe. "Este foarte simplu să trimiţi forţe într-un teatru de operaţii, e mai greu să vii cu know-how. Un teatru de operaţii este mediul ideal pentru a-ţi forma oamenii, de a-ţi îmbunătăţi capacităţile şi de a conlucra. Pentru noi este o oportunitate foarte bună ca ţara noastră să aibă capabilităţi pertinente", declară expertul Agenţiei Spaţiale Române.

Şi în acest fel, centrul a putut să îşi dezvolte o componentă de "training" şi a format analişti de imagini satelitare. Deja activitatea centrului din Bucureşti a devenit cunoscută în mediile ştiinţifice europene, astfel că Centrul Satelitar al Uniunii Europene i-a invitat pe experţii români să colaboreze prin exploatarea capabilităţilor de "training" ale României.

GEOINT
Conceptul şi doctrina GEOINT au fost publicate în 2004 de Agenţia Naţională de Informaţii Geospaţiale (NGA) a SUA. "Ceea ce am făcut şi ceea ce facem noi în continuare este un început în dezvoltarea unor capacităţi de GEOINT la un nivel apropiat de ceea ce înseamnă capabilităţi de GEOINT - operaţionale şi chiar dacă acest proiect s-a terminat, un alt pas va fi o prezentare a rezultatelor şi încercăm să iniţiem activităţi pentru a continua", spune Ion Nedelcu, de la Agenţia Spaţială Română.

Centrul-pilot românesc a fost creat tocmai pentru complementaritatea cu Centrul Satelitar al Uniunii Europene. Întrucât acesta din urmă are anumite priorităţi şi pentru obţinerea imaginilor satelitare se stă la coadă, este foarte important timpul de răspuns al analiştilor. Tocmai de aceea, edificarea unor capacităţi naţionale care să poată fi folosite în cazuri imediate, precum dezastrele, se impunea.

În toată această întreprindere, cel mai mult costă imaginile satelitare, dar în momentul în care există mai multe debuşee, precum observarea situaţiilor de urgenţă, problemele de mediu, cele de agricultură, pe lângă cele care ţin de securitatea naţională, investiţia face toţi banii.

În acest moment, există sateliţi care au rezoluţii mai bune decât avioanele sau decât senzori care zboară la anumite înălţimi. De asemenea, de multe ori şi costurile pentru utilizarea imaginilor satelitare sunt mai mici. Rolul omului rămâne, în ciuda tehnologiei tot mai avansate, determinant în acest domeniu al interpretării datelor satelitare, întrucât se operează şi cu anumite doze de incertitudine.

Evoluţia domeniului a avut efecte până şi în limbajul de specialitate.
Dacă în trecut, preluându-se limbajul militar, obiectivele urmărite cu ajuto-rul sateliţilor erau denumite "ţinte", în prezent analiştii utilizează expresia neutră "locaţii de interes".

Pentru mai multe informaţii accesaţi http://zoom.jurnalul.ro.

Citeşte mai multe despre:   special,   informaţii,   satelitare,   geospaţiale,   geospa

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de