Ochiul românesc din cer

Agenţia Spaţială Română a înfiinţat, în cadrul unui proiect de cercetare, un centru de informaţii geospaţiale. Analiştii formaţi la acest centru au fost deja folosiţi de Armată pentru culegerea de informaţii, cu ajutorul sateliţilor, în Irak şi Afganistan. În acelaşi timp, graţie proiectului, şi inundaţiile din anii trecuţi au fost monitorizate prin satelit.

Centrul pentru informaţii derivate din date geospaţiale (GEOINT), care a implicat munca a 15 cercetători, a fost dezvoltat în urma unei colaborări dintre Agenţia Spaţială Română, Academia Tehnică Militară, Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Institutul pentru Tehnologii Avansate al Serviciului Român de Informaţii.

Proiectul a început în 2006 şi s-a derulat pe o perioadă de doi ani, după ce a câştigat competiţia a II-a a Programului de Cercetare de Excelenţă. Pentru derularea proiectului s-au cheltuit 400.000 de euro.

"Scopul principal a fost acela de a continua nişte activităţi care erau începute şi care nu erau suficient consolidate. Am urmărit ca rezultat al cercetării crearea unui model cât mai aproape de unul operaţional, care să aibă nişte componente de bază în activitatea de GEOINT, precum software pentru analiza şi procesarea imaginii, soft pentru controlul fluxului de lucru, soft care să îţi permită acces la biblioteci, pentru a ajuta activitatea de interpretare şi intelligence, până la urmă bazată pe interpretarea imaginii", afirmă Ion Nedelcu, expert al Agenţiei Spaţiale Române.

VRĂJITORII
Unul dintre primii paşi ai proiectului a fost cumpărarea unei staţii de recepţie de date satelitare. Apoi, cercetătorii au avut ca obiectiv utilizarea unor resurse existente precum soft-uri şi dezvoltarea lor, în aşa fel, încât pe baza informaţiilor culese de sateliţi să se rezolve o multitudine de probleme, nu neapărat cu caracter militar.

"Când spun «intelligence» în ziua de astăzi nu înseamnă că mă uit pe gaura cheii. Nouă este tehnologia. Întotdeauna a fost poza, de la analogic la digital, senzorii sunt acum digitali, prelucrarea este alta. Informaţiile geospaţiale pun în paralel, pe lângă exploatarea imaginilor geospaţiale, şi exploatarea datelor geospaţiale, care înseamnă orice dată geodezică, cartografică etc.", explică Dan Răducanu, de la Academia Tehnică Militară.

"Ceea ce contează este extragerea unor date şi punerea împreună pentru a obţine informaţii relevante. Este foarte importantă baza de date, pentru că vrei să vezi o evoluţie în timp. Este important să ai informaţii şi oameni care să ştie să le extragă. Este foarte important când observi, de exemplu, două tancuri pe o autostradă să scoţi «o ştire» din această imagine: unde merg, când, de unde vin, ce înseamnă deplasarea lor etc.", mai spune Răducanu.

Potrivit lui, analiştii de informaţii geospaţiale trebuie să aibă abilităţi de a privi terenul de sus şi de a-şi imagina anumite perspective de sus.

"Oameni care au lucrat mult timp în operaţional şi au avut posibilitatea de a-şi forma abilităţile de a interpreta informaţiile deja sunt ca nişte vrăjitori. Este greu să-i formezi, trebuie să vadă bine de sus, să aibă o proiecţie centrală. Multe forme ies din umbre, multe informaţii denotă un automatism. Dacă, de pildă, găseşti un anumit lucru, acesta este însoţit de încă unul. Dacă îl observi pe primul, îţi pui natural întrebarea unde este şi partea a doua", a adăugat Răducanu.

REUŞITA
Unul dintre obiectivele proiectului a fost acela de a se demonstra funcţionalitatea modelului centrului-pilot în condiţii operaţionale, prin realizarea a trei studii de caz reprezentative: detectarea schimbărilor, cartografiere urbană 3D şi simularea/pregătirea misiunilor. A fost prilejul de a se valorifica experienţa centrului în cazul inundaţiilor din anii trecuţi.




 "Am fost implicaţi în activităţi de fiecare dată când au fost inundaţii în ţară, am participat la grupuri consultative, am solicitat date satelitare şi am produs hărţi care am sperat noi că ajută autorităţile", spune Nedelcu. Pe baza informaţiilor geospaţiale se pot evidenţia, de exemplu, locuri utile pentru aterizări, căi de acces şi de evacuare pentru a se putea salva vieţi omeneşti şi bunuri.

 În acelaşi timp, se pot face scenarii referitoare la locurile cele mai sensibile ale unui dig şi efectele spargerii lor, atât în ceea ce priveşte spargerea cauzată de volumul mare de apă, dar şi spargerea controlată.

O altă utilizare a experienţei centrului a fost folosită în Irak şi Afganistan, unde România are trupe. "Este foarte simplu să trimiţi forţe într-un teatru de operaţii, e mai greu să vii cu know-how. Un teatru de operaţii este mediul ideal pentru a-ţi forma oamenii, de a-ţi îmbunătăţi capacităţile şi de a conlucra. Pentru noi este o oportunitate foarte bună ca ţara noastră să aibă capabilităţi pertinente", declară expertul Agenţiei Spaţiale Române.

Şi în acest fel, centrul a putut să îşi dezvolte o componentă de "training" şi a format analişti de imagini satelitare. Deja activitatea centrului din Bucureşti a devenit cunoscută în mediile ştiinţifice europene, astfel că Centrul Satelitar al Uniunii Europene i-a invitat pe experţii români să colaboreze prin exploatarea capabilităţilor de "training" ale României.

GEOINT
Conceptul şi doctrina GEOINT au fost publicate în 2004 de Agenţia Naţională de Informaţii Geospaţiale (NGA) a SUA. "Ceea ce am făcut şi ceea ce facem noi în continuare este un început în dezvoltarea unor capacităţi de GEOINT la un nivel apropiat de ceea ce înseamnă capabilităţi de GEOINT - operaţionale şi chiar dacă acest proiect s-a terminat, un alt pas va fi o prezentare a rezultatelor şi încercăm să iniţiem activităţi pentru a continua", spune Ion Nedelcu, de la Agenţia Spaţială Română.

Centrul-pilot românesc a fost creat tocmai pentru complementaritatea cu Centrul Satelitar al Uniunii Europene. Întrucât acesta din urmă are anumite priorităţi şi pentru obţinerea imaginilor satelitare se stă la coadă, este foarte important timpul de răspuns al analiştilor. Tocmai de aceea, edificarea unor capacităţi naţionale care să poată fi folosite în cazuri imediate, precum dezastrele, se impunea.

În toată această întreprindere, cel mai mult costă imaginile satelitare, dar în momentul în care există mai multe debuşee, precum observarea situaţiilor de urgenţă, problemele de mediu, cele de agricultură, pe lângă cele care ţin de securitatea naţională, investiţia face toţi banii.

În acest moment, există sateliţi care au rezoluţii mai bune decât avioanele sau decât senzori care zboară la anumite înălţimi. De asemenea, de multe ori şi costurile pentru utilizarea imaginilor satelitare sunt mai mici. Rolul omului rămâne, în ciuda tehnologiei tot mai avansate, determinant în acest domeniu al interpretării datelor satelitare, întrucât se operează şi cu anumite doze de incertitudine.

Evoluţia domeniului a avut efecte până şi în limbajul de specialitate.
Dacă în trecut, preluându-se limbajul militar, obiectivele urmărite cu ajuto-rul sateliţilor erau denumite "ţinte", în prezent analiştii utilizează expresia neutră "locaţii de interes".

Pentru mai multe informaţii accesaţi http://zoom.jurnalul.ro.