Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doi deputați PSD, printre care și actualul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, un deputat PNL, unul de la UDMR și încă unul de la Minorităților Naționale, propun înființarea, prin lege, a unui Registru cu persoanele care primesc interdicția de a pătrunde în Palatul Parlamentului. Este vorba despre persoane care „au manifestat un comportament agresiv fizic și verbal”, utilizând „cuvinte jignitoare, injurii, invective”. Proiectul depus de cei cinci nu specifică dacă această interdicție ar urma să se aplice chiar parlamentarilor, lucru sesizat de către Consiliul Economic și Social, în avizul negativ emis. Legea a picat, săptămâna trecută, la vot în Senat, unde USR a votat cot la cot cu cei de la AUR și SOS România, și se află, în acest moment, pe masa Camerei Deputaților.
Senatul României a respins, prin vot, la data de 24 iunie 2025, adoptarea unei propuneri legislative care viza completarea Legii nr. 267/2008 privind unele măsuri speciale referitoare la administrarea imobilului Palatului Parlamentului.
Este vorba despre un proiect legislativ inițiat de către deputatul PSD Ciprian Șerban, fost președinte al Camerei Deputaților și actual proaspăt instalat ministru al Transporturilor și Infrastructurii. Alături de Ciprian Șerban, au mai semnat ca inițiatori liderul deputaților PNL Gabriel Andronache, deputatul UDMR Csoma Botond, deputatul Grupului Minorităților Naționale, Octavian Victor Ganț, și deputatul PSD Ștefan Ovidiu Popa.
Aceștia explică, în expunerea de motive, că proiectul legislativ are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 267/2008, în sensul înființării unui Registru al persoanelor cu interdicție de acces în spațiile gestionate de administratorii Palatului Parlamentului și că „prin noua reglementare propusă, se înființează acest registru care urmează să fie gestionat și aplicat de către administratorii imobilului Palatului Parlamentului”.
Sancțiunea poate dura de la o lună până la doi ani
Concret, legea propusă prevede că modelul și conținutul Registrului ar trebui să fie aprobate, împreună cu procedura de punere în aplicare a interdicției, de către administratorii imobilului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi.
Astfel, se propune că „persoana care a manifestat un comportament agresiv fizic sau verbal, utilizând cuvinte jignitoare, invective, injurii în curtea sau în interiorul Palatului Parlamentului primește interdicția de a avea acces în incinta Palatului Parlamentului pentru o perioadă cuprinsă între o lună și doi ani”.
Legea propusă prevede, totodată, că „această interdicție ar trebui să fie aplicată de către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, de către Biroul Permanent al Senatului, respectiv de către ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, conform procedurii din regulamentul fiecărei Camere a Parlamentului, respectiv conform procedurii aprobate prin ordin al ministrului, la sesizarea administratorului fiecărei autorități”.
Nerespectarea se transformă în infracțiune de ultraj
În același act propus, se prevede că interdicția se înscrie în Registru de către administratori, prin compartimentele de specialitate cu atribuții de asigurare a ordinii și securității la Palatul Parlamentului și se comunică persoanei în cauză.
De asemenea, mai este reglementat faptul că, pentru punerea în aplicare a interdicțiilor înscrise în Registru, au acces la conținutul acestuia „toate structurile de specialitate de securitate cu competență în asigurarea securității Palatului Parlamentului”.
Mai mult, se arată că „pentru aplicarea unitară a interdicției, administratorul care a înscris o interdicție în Registru are obligația să o comunice de îndată celorlalți administratori”, precum și că „încălcarea interdicției constituie infracțiunea de ultraj sau alte infracțiuni, potrivit legii”.
Autorii proiectului de lege afirmă, în expunerea de motive, că „aceste completări au rolul de a îmbunătăți măsurile de siguranță instituite la nivelul Parlamentului și de prevenire și sancționare a comportamentului agresiv fizic sau verbal, care utilizează cuvinte jignitoare, injurii, invective în curtea sau în interiorul spațiilor sau care distruge bunuri aflate în patrimoniul Palatului Parlamentului”.
Avize favorabile, dar extrem de critice
Acest proiect de lege a primit, din partea Consiliului Economic și Social (CES), aviz favorabil, dar cu observații. Mai exact, CES arată că „stabilirea unor restricții de acces în clădirea Parlamentului, fără o procedură judiciară sau administrativă imparțială, poate ridica probleme de proporționalitate, inclusiv sub aspectul limitării unor drepturi fundamentale, cum ar fi accesul la spații publice și exercitarea libertății de exprimare, în caz că aplicarea vizează și jurnaliști sau membri ai societății civile”.
De asemenea, CES susține că „nu este clar ce se întâmplă în cazul în care cel sancționat este demnitar care a fost ales de către cetățeni pentru a-i reprezenta în Parlament”.
La rândul său, Consiliul Legislativ a analizat acest proiect și a emis un alt aviz favorabil, dar cu observații și propuneri. În acest aviz, se specifică faptul că această lege se referă la administratorii Parlamentului ca fiind Camera Deputaților Senatul și… Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Mai mult, „însăși expresia «în incinta Parlamentului» nu este suficient de clară, neputându-se stabili dacă aceasta vizează exclusiv curtea Palatului Parlamentului”.
Consiliul Legislativ mai subliniază că, prin norma care instituie interdicția respectivă de acces, „semnalăm că sintagma «a manifestat un comportament agresiv fizic sau verbal, utilizând cuvinte jignitoare, injurii, invective» nu descrie cu suficientă precizie conduita interzisă, astfel încât destinatarii normei să se poată conforma acesteia, măsura fiind susceptibilă de interpretat și subiectivă”.
Potrivit documentului citat, „încălcarea interdicției nu poate fi asimilată infracțiunii de ultraj, deoarece aceasta presupune exercitarea unor violențe asupra unui funcționar public care îndeplinește o funcție în legătură cu exercitarea acestor atribuții, și nu încălcarea unei interdicții de a pătrunde într-un anumit spațiu”.
Legea, respinsă la Senat, USR a votat cot la cot cu AUR și SOS România
Inițial, proiectul de lege în discuție a fost înregistrat la Senat, ca primă Cameră sesizată. Aici, a intrat în circuitul avizărilor. Spre exemplu, Comisia pentru Drepturile Omului a emis un aviz negativ. În schimb, Comisia pentru Tehnologia Informației a adoptat un aviz favorabil.
Tot favorabil a fost și avizul emis de către Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. Numai că raportul întocmit de către Comisia pentru Administrație Publică a Senatului a fost unul de respingere a adoptării acestui act normativ.
La data de 24 iunie 2025, legea a intrat la vot în Plenul Senatului, unde, din cei 119 senatori prezenți, 77 au votat pentru adoptarea raportului și 42 pentru respingerea proiectului de lege. Printre aceștia, AUR și SOS România. USR a votat exact ca și parlamentarii Opoziției.
În schimb, pentru adoptarea proiectului de lege, au votat 42 de parlamentari, dintre care 16 de la PNL, 16 de la PSD și 10 de la UDMR.
După acest moment, proiectul de lege a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional. Aici, Comisia Juridică trebuie să remită raportul până astăzi, 30 iunie 2025.
Citește pe Antena3.ro
