x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje JURNALUL UNUI ROMĂN SĂRAC. Sărăcia ca detox

JURNALUL UNUI ROMĂN SĂRAC. Sărăcia ca detox

de Luiza Moldovan    |    19 Mar 2013   •   22:57
JURNALUL UNUI ROMĂN SĂRAC. Sărăcia ca detox
Sursa foto: BananaStock/Getty Images/BananaStock RF

Nu pot să cred. După atâta sărăcie, tot mai sunt în viaţă! Vorba unei farmacistei pe care am cunoscut-o eu odată: “n-am văzut pe nimeni să moară de foame, da' de mâncare da”. Exact aşa! Sărăcia e e cea mai bună armă împotrivă morţii. A morţii, mă-nţelegi? Eşti sărac, carevasăzică nu mori, pentru că n-ai de ce. Boli n-ai cum să faci dacă bei numai apă toată ziua. Ce boli să faci de la apă? În fine, sigur că te poţi îmbolnăvi de la apă, dar eu vorbesc aici de vieţile astea mici, mizerabile. Altceva? Ce altceva ar putea să te mai îmbolnăvească atunci când eşti sărac?

Mă gândesc. (după trei minute) Încă mă gândesc. (după o juma' de oră) Tot mă mai gândesc. Nu. Deci eu unul nu văd nici un motiv din cauza căruia aş putea să mor în acest moment. Am mâncat ceva stricat? Glumeşti? Întreabă-mă dac-am mâncat, nu dac-am mâncat ceva stricat. Altceva. Am băut ceva, nu ştiu ce? Dacă apa îmbuteliată îmbolnăveşte, atunci, da, am băut apă îmbuteliată, dar văd că încă am puls şi nu-mi plesneşte nici o venă la cap. Ce altceva ar putea să mă scoată din sistem la sărăcie? Eventual, administratorul. Să mă scoată administratorul din sistem, dar ăla e un “cine”, nu un “ce” şi deci nu se pune în discuţia de faţă. Sigur, ar putea să mă doară stomacul de foame, dar am constatat empiric că dacă bei apă atunci când ţi-e foame, nu-ţi mai e foame. Cel puţin pentru o perioadă foarte scurtă. Pe urmă, dacă tot îţi mai e foame, nu-i nimic. Mai iei o picătură de apă! Nimic mai simplu. Uneori se mai întâmplă să te roadă.

Adică nu să te roadă invidia. Să te roadă stomacul. Ei. Atunci e mai naşpa, dar fii sigur că nu mori nici atunci. Mai ai mult de îndurat, te anunţ de acum. Am văzut eu un documentar pe National Geographic când unii, eşuaţi pe o barcă, în mijlocul oceanului Pacific, au stat trei luni şi tot nu muriseră, fără apă, fără mâncare, fără nimic, în bătaia soarelui. Ha! Nu e aşa simplu să crăpi, precum se crede. Trebuie să deţii un minim know-how. Măcar să fumezi, măcar atât, nu zic mai mult!

Deci, revenind. Dacă nu mănânci şi bei numai apă, fii fericit! Organismul tău se detoxifiază! Se umple de energie. Curând, ţi se vor deschide toate chakrele şi vei comunica mai uşor cu Universul. Nimic nu se obţine fără efort, nici măcar comunicarea cu Universul. Aşa, pierzi masa de seară, dar comunici cu Universul. Ce privilegiu mai mare ca ăsta vrei? Când o să vorbeşti cu Doamne Doamne faţă către faţă, n-o să fie la o masă plină de tot felul de meniuri sofisiticate, cum am văzut eu la mastăr şef. Masa aia de care zici mata o să fie mai încolo.

×
Subiecte în articol: jurnalul unui roman sarac