x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România, Top Secret

0
Autor: Carmen Dragomir Oana Dobre 21 Noi 2010 - 20:15
România, Top Secret /Thinkstock Serviciile secrete din România nu au reuşit să-şi dezlipească până acum eticheta "Ochiu’ şi timpanu’" de pe sigla NATO sub umbrela căreia funcţionează acum


138637-thinkstock104093486.jpgO campanie prin care ne-am propus iluminarea obscurităţilor din pe­i­sa­jul serviciilor se­cre­te, găsirea unor răspunsuri la în­tre­bările "prea de­li­ca­te". Şefii celor mai importante servicii româneşti, George Maior (SRI), Mi­hai Răzvan Un­gu­rea­nu (SIE), Şte­fan Pop (DGIPI), analişti prestigioşi, procurori şi foşti ofiţeri vor vorbi despre adevărurile incomode

În cele două decenii de democraţie scurse din 1989, serviciile de informaţii româneşti nu au reuşit să se hotărască dacă vor să trăiască doar în teoria conspiraţiei sau şi în practica ei. Aceasta este premisa campaniei "România, Top Secret", iniţiată începând de astăzi de Jurnalul Naţional. Miza noastră – să obţinem mai mult decât tăcere şi eschive la întrebările normale despre felul în care serviciile de informaţii ne supraveghează, ne apără, ne interceptează, ne oferă securitate sau, dimpotrivă, ne distrug până şi iluzia spaţiului intim într-o ţară pretins democratică, dar cu linii din ce în ce mai fracturate între competenţe legale şi abuzuri.

Demonizate în presă, acuzate de Opoziţiile diferitelor legislaturi, dar apărate de Puterile aceloraşi cicluri democratice, izolate de societate prin legi menite să le adăpostească şi cele mai mici detalii sub pecetea secretului de stat, serviciile secrete nu au reuşit să-şi dezlipească eticheta de "Ochiu’ şi timpanu’" nici măcar după ce au trecut sub umbrela NATO. E adevărat, nici alte instituţii similare colege de Alianţă nu au fost scutite de scandaluri. Preşedinţia Franţei a fost în urmă cu doar câteva săptămâni zguduită de acuzaţiile cotidianului Le Monde potrivit căruia Palatul Elysée ar fi ordonat Serviciului Intern de Contraspionaj (DCRI) suprave­gherea ziariştilor incomozi. La Bucureşti, o parte dintre ziarişti celebri îşi regăsesc convorbirile private în stenograme ale interceptărilor. În acelaşi timp, agenţii infiltraţi în me­diile jurnalistice sunt recunoscuţi cu jumătate de gură de directorii de servicii speciale, dar detaliile rămân zăvorâte în aceleaşi fişete conspirative. La Washington, şeful Comunităţii Naţionale de Informaţii a fost silit, anul acesta, pentru prima dată în istorie, să dezvăluie public sumele cheltuite pentru operaţiuni: nu mai puţin de 80 de miliarde de dolari în ultimele 12 luni. La Bucureşti, bugetul cumulat al serviciilor speciale rămâne în continuare un mister.

Între cancelariile vestice şi România există însă o diferenţă esenţială: fiecare scandal cu notorietate are ca rezultat un minim act de transparenţă. În România, zecile de incidente scandaloase nu au fost nici măcar asumate, cu atât mai puţin sancţionate în vreun fel. Inter­cep­tările telefonice "paraşutate" în presă din dosarele cu clienţi celebri nu sunt tratate ca scurgeri de informaţii şi nici măcar nu sunt asumate public ca erori de sistem. Numărul mandatelor de interceptare a convorbi­rilor telefonice este imposibil de aflat pe căi oficiale. Motivul solicitării respectivelor mandate, cu atât mai puţin. Banii plătiţi de contribuabili pentru zecile de mii de ore de interceptare rămân şi ei o enigmă, în con­diţiile în care personaje ale ste­no­gra­melor celebre vehiculează sume de milioane de euro cheltuite pentru supravegherea lor. În lipsa oricărei sancţiuni concrete pentru utilizarea "firului scurt", sistemul de imunizare a serviciilor de tentaţia Puterii de a le controla politic este doar o himeră. Singura instituţie cu atribuţii de control este Parlamentul, prin definiţie un organism politic şi dominat de algoritmul puterii dintr-un moment dat. Prin comparaţie, serviciul MI6 al Marii Britanii este supravegheat de nu mai puţin de 4 instituţii ale statutului, echilibrate din punct de vedere a proporţiei Putere-Opoziţie-Independenţă politică.

În România, toate aceste vulne­rabilităţi publice au avut aceeaşi soartă: mai întâi izolate în dosare cu ştampila "strict secret", apoi aruncate dintr-o curte în alta a celor şase instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii statului: SRI, SIE, STS, SPP, DGIPI şi DGIA.

În acest tablou cu linii difuze şi umbre ameninţătoare pentru democraţie, Jurnalul Naţional şi-a propus să injecteze un strop de claritate. Să le adreseze şefilor de servicii speciale întrebările pe care nimeni nu le-a auzit vreodată rostite nici măcar de gura parlamentarilor din comisiile de control. Merită însă remarcat că doar trei dintre cei şase şefi de instituţii au acceptat provocarea noastră la o discuţie "fără mănuşi": George Maior (directorul SRI), Ştefan Pop (şeful DGIPI, intrată în folclorul urban drept "Doi şi-un sfert") şi Mihai Răzvan Ungureanu (directorul SIE). 

De la ei veţi afla răspunsuri la întrebări simple, dar care de obicei sunt pentru ziarişti un joc "la perete": câţi ofiţeri de informaţii are România, cât costă o operaţiune specială, cât câştigă un spion, de ce serviciile consideră necesar să-şi infiltreze agenţi şi informatori în medii precum presa, câte cadre ale fostei Securităţi mai sunt încă active, care este diferenţa între serviciile post-decembriste şi Securitatea comunistă. Dornici să demonteze "legendele urbane" care au fixat în conştiinţa publică universul serviciilor secrete, cei trei şefi de instituţii au devenit, la rândul lor, autorii unor enunţuri memorabile: "Îmi dai un euro, primeşti informaţie de un euro. Îmi dai o mie de euro, primeşti informaţie de o mie de euro"; "Folosim metode şi mijloace uneori contrare eticii comune cu care suntem obişnuiţi" sau "Agenţii noştri sunt infractori pe teritoriul altor state".

În acelaşi demers de iluminare a obscurităţilor din sistemul "strict secret" am încercat să scuturăm de praf dosare publice care au născut controverse şi rating la vremea lor, dar care au alunecat încet în uitare: soarta lui Cornel Şerban (fostul şef al DGIPI şi singurul şef de serviciu de informaţii arestat până acum în România), a celor şapte ofiţeri despre care preşedintele Traian Băsescu declara în 2009 că au dosare la Parchetul General, dar şi a foştilor directori care după ce au ieşit oficial din sistem au devenit aproape brusc prosperi administratori de firme în zone sensibile din punct de vedere informativ.

Ar fi fost, desigur, o utopie să ne aşteptăm de la stăpânii secretelor României să pună toate cărţile pe masă. La fel de fascinant ca şi ceea ce ei dezvăluie este însă şi slalomul printre subiectele pe care le consideră prea delicate: mitologia "firului scurt" de la Cotroceni, traficul de informaţii, dosarele politicienilor, relaţia cu "mogulii" prieteni sau adversari ai Puterii. Pentru temele de la care ei s-au eschivat am căutat însă răspunsuri în locuri cu mai puţine "filtre" la intrare: la experţi în siguranţa naţională, la avocaţi ai căror clienţi au invocat abuzul de interceptări, la foşti ofiţeri care au avut curajul să expună public cotloanele ruşinoase ale serviciilor de informaţii. Din "fotografiile" personale ale fiecăruia, cititorii vor putea să reconstituie, prin campania "România, Top Secret", un colaj care să reproducă cu fidelitate peisajul serviciilor secrete din România zilelor noastre.
Citeşte mai multe despre:   românia, top secret

 



Mai multe titluri din categorie

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19
Unele firme de asigurări au schimbat regulile în privința plății daunelor în pandemie. Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) anunță că au fost deja plătite...

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 
Galerie Foto Afacerile din domeniul imobiliar deținute, pe persoană fizică, de partenerul de viață al fostei „blonde de la Cotroceni” par să scârțâie din toate încheieturile. Adrian Alexandrov și-a lichidat, recent,...

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...
Serviciul de email marketing furnizat de