Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dintr-un fond locativ de 9,7 milioane de locuințe, practic doar una din 4 locuințe are încheiată o poliță de asigurare obligatorie, iar dacă vorbim despre polițele facultative la nivel național, doar 18% (1,78 milioane) dintre locuințe sunt asigurate complet (PAD+polița facultativă), ceea ce înseamnă că 8 din 10 sunt în continuare vulnerabile. În ciuda încercărilor de a-i face pe români să înțeleagă de ce le este utilă o poliță obligatorie, majoritatea preferă să ignore riscurile la care se expun. Deși pentru cei mai mulți dintre ei casa le este singura avere, credința că lor nu li se poate întâmpla nimic rău este mai puternică decât protecția oferită de o poliță care costă doar 130 de lei pe an, iar dacă totuși casele lor sunt afectate de dezastre naturale, atunci consideră că este obligația statului să-i despăgubească.
Frecvența și violența dezastrelor naturale au cunoscut în ultimii ani o creștere, iar efectele au fost din ce în ce mai costisitoare. În acest context, Antena 3 CNN în parteneriat cu Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au lansat campania națională „Acasă în siguranță. MAI RESPONSABILI. MAI IMPLICAȚI. ÎMPREUNĂ”. Pe lângă București, în cadrul campaniei de conștientizare a rolului asigurărilor imobiliare mai sunt incluse orașele Constanța, Suceava și Cluj-Napoca. Inițiatorii demersului vor organiza aici conferințe la care vor fi invitați să participe, primari, președinți de asociații de proprietari, specialiști și factori de decizie
În Capitală, gradul de cuprindere a asigurării obligatorii pentru locuințe este de 31%.
Cutremurul din 1977, recurs la memorie
Ieri s-au împlinit 49 de ani de la marele cutremur din 1977 care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Cele 56 de secunde care au cutremurat România pe 4 martie au lăsat în urmă 1.578 de persoane de morți (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de răniți (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, iar aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Cutremurul a avut un cost estimat la circa 7% din PIB, statisticile din acea vreme arătând că pagubele s-au ridicat la 2,048 miliarde de dolari. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de şoc a fost resimţită în aproape toată zona balcanică. Ca de fiecare dată în această zi revine întrebarea obsesivă: este astăzi România mai pregătită să facă față unui astfel de dezastru? Datele prezentate în cadrul primei conferințe din cadrul campaniei „Acasă în siguranță. MAI RESPONSABILI. MAI IMPLICAȚI. ÎMPREUNĂ” arată că românii nu sunt pregătiți să facem față unui astfel de dezastru natural.
Polița PAD (Polița de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) acoperă daunele cauzate asupra bunului imobiliar de 3 tipuri de dezastre naturale: cutremure, inundații naturale și alunecări de teren. Polița PAD nu include și acoperirea daunelor cauzate bunurilor personale din interiorul locuinței.
Nu se știe numărul clădirilor care trebuie consolidate seismic
Potrivit lui Cseke Attila-Zoltán, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, astăzi autoritățile nu știu câte clădiri au nevoie de consolidare seismică. Vorbim despre un proces care se derulează extrem de greoi, în ciuda modificărilor legislative operate în ultimii ani pentru a permite autorităților să intervină mai ușor. Una dintre principalele schimbări ale legislației în domeniu este că lucrările de consolidare sunt suportate integral de către stat, condiția impusă fiind ca locuința să nu fie înstrăinată timp de 25 de ani.
„Având în vedere că vorbim despre asigurarea obligatorie, este absolut crucial să găsim împreună cu asociațiile de primari o formă cât mai eficientă de punere în aplicare a legii, pentru că s-a văzut că forma în care legea este scrisă acum nu funcționează. De aceea, în cursul acestei întâlniri am discutat foarte multe idei despre cum am putea să găsim căi de punere eficientă în aplicare a legii. Am văzut o deschidere foarte mare și de la autoritățile publice locale și mizăm pe aceasta. În paralel, vom continua activitățile noastre de informare și de educație financiară, pentru că și acestea sunt deosebit de importante și, nu în ultimul rând, considerăm că și îmbunătățirea serviciilor noastre, care vor conduce la creșterea încrederii populației în asigurări, vor determina o creștere a gradului de cuprindere în asigurare”.
Nicoleta Radu, directoare generală PAID România
„Vedem o creștere cu 3% a polițelor facultative anul trecut la 9 luni. 18% din locuințele românilor sunt protejate de o poliță facultativă de asigurări, în condițiile în care în Ungaria sunt 70-75%, în Polonia 63%, iar media UE este de circa 60%. Este încă mult de lucrat pe zona de informare, de încredere”.
Alexandru Ciuncan, președintele UNSAR
„Așa cum arată astăzi situația, asigurările nu funcționează. Dacă este să ne temem de ceva noi, primarii, de aceste catastrofe reprezentate de cutremure, ne temem pentru că nu le putem gestiona. Mulți dintre oameni încă se cred în comunism și cred că statul este dator să acopere pagubele provocate de cutremure. Dacă în București ar fi nevoie de 50 de ani ca să se plătească aceste costuri (legate de consolidarea seismică – n. red.), eu vă spun că în Craiova ar fi nevoie de 300 de ani.
Olguța Vasilescu, primărița municipiului Craiova
București: 37 de clădiri consolidate în 30 de ani
Deși este un lucru știut că Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic, lucrările de consolidare a clădirilor încadrate în prima clasă de risc seismic se derulează foarte greoi. Prezent la prima conferință din cadrul caravanei „Acasă în siguranță. Mai responsabili. Mai implicați. Împreună”, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a spus că în București sunt 411 clădiri cu risc seismic și multe sunt clădiri publice. Vorbim despre teatre, școli, spitale, iar bugetul este insuficient pentru consolidarea lor. În ultimii 30 de ani, în Capitală au fost consolidate doar 37 de clădiri, iar 14 sunt astăzi în proces de consolidare, a spus acesta, precizând că la venirea sa la conducerea primăriei generale a semnat documentele pentru consolidarea a 7 clădiri. „Având în vedere masivitatea problemei, trebuie gândit un proiect în care să fie implicate și investiții private pentru că, dacă vorbim despre bani publici, ne furăm singuri căciula”, a mai spus edilul Capitalei.
Disputa din jurul sancțiunilor
Deși legislația prevede sancțiuni pentru cei care nu au o asigurare obligatorie pentru locuință, sancționarea lor este o dispută de ani de zile asupra căreia factorii implicați nu se pun de acord. Legea spune că primăriile sunt cele care trebuie să verifice existența poliței obligatorii și să aplice sancțiuni în cazul în care aceasta nu există, iar amenzile se fac venit la bugetul local. Cu toate acestea, primarii nu îmbrățișează această măsură pentru că asta i-ar îndepărta de electoratul lor și vor fi sancționați la vot. De-a lungul vremii au existat mai multe propuneri pentru a încuraja românii să-și facă asigurări obligatorii, dar toate au fost respinse dintr-un motiv sau altul. Implicarea ANAF în această acțiune, legarea furnizării utilităților publice la casă de existența poliței, acordarea de bonificații etc. s-au aflat rând pe rând pe masa propunerilor, dar toate au fost respinse. „Fără o metodă eficientă de aplicare a legii nu vom trece de asumarea voluntară a asigurării locuinței”, a fost și opinia Nicoletei Radu, directoarea generală a Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) România. Totodată, ea a subliniat că PAID are capacitatea de a plăti despăgubirile în cazul producerii unei catastrofe naturale, având la dispoziție atât fondurile proprii, cât și un program de reasigurare de 2 miliarde de euro, cel mai mare din Europa Centrală și de Est.
Cele mai mari despăgubiri plătite
Conform datelor UNSAR, în primele 9 luni ale anului trecut, tabloul cu cele mai mari despăgubiri achitate de către companiile de asigurări se prezintă astfel:
-215.000 de euro a fost despăgubirea cea mai mare plătită în cazul dezastrelor produse de incendii;
-125.000 de euro cea mai mare despăgubire plătită pentru acoperirea pagubelor produse unei case din cauza greutății zăpezii căzute;
-90.000 de euro a fost despăgubirea cea mai mare plătită în cazul dezastrelor produse de furtuni;
-50.000 de euro a fost despăgubirea cea mai mare plătită în cazul pagubelor produse de spargerea țevilor;
-45.000 de euro despăgubiri plătite pentru avarii accidentale;
-35.000 de euro pentru acoperire pagubele produse un accident rutier provocat de o mașină care a intrat într-o casă.
Potrivit datelor UNSAR, doar în primele 9 luni ale lui 2025, peste 16.000 locuințe au fost despăgubite pentru pagubele suferite, inclusiv pentru bunurile din interior, fiind deschise 60 de dosare de daună/zi.
„Din păcate, dezastrele naturale sunt tot mai frecvente. Dacă ne raportăm la România, acest lucru se vede inclusiv în despăgubirile plătite de asigurători. Spre exemplu, în primele 9 luni ale lui 2025, au fost achitate despăgubiri pentru proprietarii de locuințe în valoare de 155,5 milioane de lei, cu 20% mai mari față de perioada similară a anului 2024.
Mai mult de 94% din valoarea acestor despăgubiri (adică 145,6 milioane de lei) au fost plătite în baza asigurărilor facultative pentru locuințe, în creștere cu 17% față de cele din 2024”, arată datele UNSAR.
Cum arată situația pe regiuni
Situația diferă de la regiune la regiune. De exemplu, Regiunea București-Ilfov este lider în asigurarea locuințelor, cu 31% dintre case protejate printr-o poliță facultativă, ceea ce implică automat și o poliță obligatorie. Pe locul secund se afla Regiunea Vest, cu 21%, iar pe 3 Regiunea Centru, cu 19%. Pe pozițiile următoare se află Regiunea Nord-Vest, cu 18%, iar pe locul 5 – Regiunea Sud-Est, cu 15%.
Citește pe Antena3.ro
