Scandalos - Viermii de matase, condamnati la moarte

Peste 50 de rase de viermi de matase din colectia nationala sunt la un pas de distrugere. Aproape trei hectare de plantatie de dud, distruse printr-o retrocedare suspecta.

Afacerile imobiliare din zona de nord a Capitalei au distrus una dintre ramurile economiei romanesti, sericicultura. Un domeniu pentru a carui dezvoltare, UE ar fi acordat anual fonduri de ordinul zecilor de milioane de euro. Banii, obtinuti o data cu integrarea tarii noastre, ar fi fost destinati programelor de cercetare.

Activitatea de cercetare stiintifica in domeniul sericiculturii (cresterea viermilor de matase) este la un pas de desfiintare. Peste 50 de rase rare de viermi de matase, adica fondul genetic acumulat in peste 100 de ani de munca, nu mai au din ce sa fie intretinute. Baza furajera, adica cele cateva hectare de plantatie de dud, a fost excavata fara preaviz la ordinul persoanelor care aveau de retrocedat teren si care au fost cadorisite de diriguitorii Primariei Sectorului 1 tocmai cu parcele din pamantul Statiunii de cercetare sericicola Baneasa.

FARA PLANTATIE. Afacerea a impuscat la propriu doi iepuri dintr-o data. Astfel, s-a reusit distrugerea atat a colectiei nationale de rase de viermi de matase, cat si cea de soiuri de dud. Peste doua hectare cu plantatie de dud, veche de peste 30 de ani, au fost defrisate in mai putin de cateva ore. Potrivit reglementarilor in vigoare, perioada de amortizare a plantatiilor de dud este de 20 de ani. Mai bine de un hectar din plantatia din Baneasa, defrisata peste noapte, nu depasise 10 ani de viata. In aceste conditii, a fost distrusa o buna parte din colectia nationala de soiuri de dud. Potrivit specialistilor din domeniu, numai pentru producerea materialului saditor de dud este nevoie de nu mai putin de doi ani. Pentru ca o plantatie de dud sa intre in productie este nevoie sa treaca cel putin patru ani. Aceste date nu au contat insa la momentul in care doua utilaje senilate au inceput sa smulga cu tot cu radacina plantatia de dud. Acestea fusesera trimise de reprezentantii familiilor care au beneficiat recent de improprietariri in Baneasa.

PROCEDURA DEFECTUOASA. Cele 2,84 hectare, pe care se afla plantatia de dud, erau pana in urma cu doua saptamani in administratia SC Sericarom SA. De altfel, cele aproximativ trei hectare se gaseau in gestiunea societatii de cercetare inca din anul 1949. Actionarul integral al societatii este Agentia Domeniului Statului (ADS). Contractul stipula insa ca proprietarul, deci Agentia Domeniului Statului, are dreptul sa il modifice oricand prin intermediul unui act aditional, in cazul in care se hotara ca terenul sa fie instrainat. Directorul societatii, Dogaru Dumitru, a confirmat statutul de gestionar pe care il are societatea pe care o conduce de aproape 40 de ani. In urma cu ceva vreme, pe adresa Societatii de Cercetare Baneasa a venit o notificare prin care era anuntata ca au fost depuse doua cereri de retrocedare a 2,84 hectare de pamant la Agentia Domeniului Statului. Ulterior acestei notificari, societatea din Bucuresti nu a mai primit nici o adresa oficiala prin care sa i se comunice solutionarea cererii de retrocedare. "Fara nici un document oficial, ne-am trezit cu doua utilaje, care au inceput sa distruga toata plantatia de dud. Lucratorii de pe excavatoare s-au oprit la un moment dat, dupa numeroase insistente. Ne venea sa plangem, cand vedeam ca toata munca noastra se duce pe apa sambetei.

S-au oprit dupa ce au distrus un hectar. Noi ne-am gandit ca e bine daca ramanem cu atat", povesteste directorul societatii. Excavatoarele si-au continuat insa treaba si au defrisat terenul in totalitate. Secretarul Primariei Sectorului 1, Bogdan Grigorescu, sustine ca ADS trebuia sa pregateasca societatea pentru retrocedare: "Ei trebuiau sa anunte ca terenul a fost cedat comisiei si sa isi ia catrafusele de acolo. Ei erau in relatie cu societatea, nu noi". Aparitia Legii 247, privind retrocedarea, impune ADS obligatia de a pune la dispozitia petentului pamantul pe care il are la dispozitie. Aici intra atat cererile de reconstituire a proprietatii, cat si cele de recompensare. "Pana la aparitia acestei legi, statiunile de cercetare erau protejate. Sub nici o forma nu li se putea lua din patrimoniu. Insa Legea 247 nu mai prevede imposibilitatea de a retroceda pamant din cadrul acestor institutii", explica Bogdan Grigorescu.

FARA DESPAGUBIRI. Societatea Sericarom din Baneasa nu a fost despagubita in urma distrugerii plantatiei de duzi. "ADS nu poate sa poarte negocieri decat daca este vorba de proceduri ilegale, care nu respecta legea. Validarea dreptului de proprietate a fost facuta de Comisia municipala. In aceste conditii, noi am cedat cele 2,84 hectare de teren agricol. Singura discutie care ar mai fi putut exista ar fi fost legata de compensarea activelor. Societatea nu a putut insa sa comunice valoarea neamortizata. Daca s-ar fi facut acest lucru, cel care primeste terenul trebuie sa dea banii pentru active", explica Barna Tanczos, directorul general al ADS. Societatea de Cercetare din Baneasa nu a primit, in aceste conditii, nici un fel de despagubiri.

FARA LINISTE. Directorul stiintific al SC Sericarom, Elena Pau, a povestit ca societatea la care lucreaza a fost mutata de mai multe ori. Acum se pune insa problema ca ea sa nu-si mai poata continua activitatea de cercetare. Solicitarea colectivului de cercetare este promovarea in regim de urgenta a HG de infiintare a Statiunii de Cercetari Sericicole Baneasa, prin care sa fie mentinut actualul sediu. Angajatii societatii vor ca activele patrimoniale sa nu fie scoase la privatizare si vandute, cum s-a procedat pana in prezent in Romania. In anul infiintarii unitatii - 1906, ea se gasea in Cotroceni. Apoi, in 1916, a fost mutata pe Soseaua Kiseleff, langa Casa Presei Libere, pentru ca, din 1949, societatea sa se munte in Baneasa, unde se gaseste si acum. Intarzierea aparitiei HG de infiintare a Statiunii de Cercetare Sericicola Baneasa a dat posibilitatea retrocedarii mai multor suprafete pentru care instantele nu dadusera castig de cauza, in cele mai multe situatii petentii neputand demonstra calitatea mostenitorilor sau fusesera pusi in posesie pe alte amplasamente. In urma acestor retrocedari, societatea a mai ramas cu 2,88 hectare, pentru care a initiat din nou HG, dar intre timp au fost retrocedate 2,84 hectare.

SUBVENTII IN PERICOL. Societatea de Cercetare din Baneasa primeste de la statul roman doua tipuri de subventii. Acestea sunt acordate pentru sectorul de activitate al sericiculturii. Prima forma de subventie vizeaza fondul genetic sericicol. Acesta cuprinde 3.250 de familii de viermi de matase. Subventia anuala acordata de stat pentru aceasta activitate este de 1,3 miliarde de lei. A doua forma de subventie ii vizeaza direct pe crescatorii de viermi de matase si se transmite prin intermediul directiilor agricole. Suma acordata acestora este de 30.000 de lei pe kilogramul de gogosi de matase. Conditia impusa insa crescatorului particular de viermi de matase este ca acesta sa fi realizat minimum 2 kilograme de gogosi de matase la 1 gram de oua. Potrivit reglementarii 866/1990 a UE, sprijinul pe care tara noastra ar urma sa-l primeasca pentru sericicultura o data cu integrarea este de 13,32 euro pe gramul de oua de viermi de matase. O suma de 15 ori mai mare fata de subventia actuala acordata de statul roman.

ALBA-NEAGRA. Fiecare dintre cele doua institutii abilitate, in acest caz, pentru retrocedarile pe Legea 18, are varianta ei. Bineinteles ca vina apartine intotdeauna celorlalti. Pe de o parte, Primaria Sectorului 1 sustine ca ADS a cedat terenul din cadrul Statiunii de Cercetare din Baneasa. Pe de alta parte, ADS vine si spune ca ei au fost pusi in fata faptului implinit si ca au trebuit sa intocmeasca protocolul de predare a terenului catre Primaria Sectorului 1. Pentru cele 2,84 ha din Baneasa s-au emis cinci titluri de proprietate. Dintre persoanele care figureaza pe titlurile de proprietate, doar doua avusesera pamant de retrocedat in zona: Vasile Niculae si Pavel si Stanescu, pe numele ultimilor doi emitandu-se un singur titlu de proprietate. Petentii cu drepturi pentru terenul din Baneasa ar fi avut de primit un total de 1,700 ha. Acum ar interveni problema alegerii suspecte in privinta retrocedarilor facute de comisiile statului. Ceilalti trei improprietariti, care au avut pamant de retrocedat in alte zone ale Capitalei, au primit insa restul de 1 hectar din pamantul Statiunii Baneasa. Secretarul Primariei Sectorului 1, Bogdan Grigorescu, a declarat ca pentru acestia s-a reconstituit dreptul de proprietate, pentru ca pe vechiul amplasament pe care familiile cu pricina aveau teren nu s-a putut aplica legea. In consecinta, li s-a dat teren in compensare in alta parte. Taman in mijlocul statiunii de cercetare sericicola. Cele trei familii care au fost recompensate cu teren in nordul Bucurestiului sunt: Policrat Ruxandra, Ivanovici Adriana si Iliescu Maria. Bogdan Grigorescu a explicat ca la nivelul Primariei exista o subcomisie care se ocupa de retrocedarile pe Legea 18. "Subcomisia de aplicare a Legii 18 face actele premergatoare titlului de proprietate, inclusiv propunerea de emitere sau de neemitere a titlului de proprietate. Apoi, toata procedura se poarta intre ADS si aceasta subcomisie", sustine secretarul Primariei. Barna Tanczos, directorul general al Agentiei Domeniului Statului, sustine ca institutia pe care o conduce s-a vazut practic in fata faptului implinit: "Ne-au fost trimise documentele si cererile persoanelor care aveau pamant de retrocedat, de catre Primaria Sectorului 1. S-au semnat doua protocoale, unul in luna martie a acestui an, iar celalalt in vara. De altfel, noi am fost dati in judecata de catre cei care aveau pamant de retrocedat pentru ca nu am facut destul de repede protocolul de predare".

RECOMPENSARE IN BANEASA. Desi trei dintre petenti nu au avut drept de proprietate pe terenul din Baneasa, acestia au reusit sa convinga conducerea Comisiei de retrocedari din cadrul Primariei Sectorului 1 sa-si primeasca terenul chiar in zona fermei de viermi de matase din inima zonei Baneasa. Aici, un metru patrat de pamant poate ajunge la preturi de neimaginat pentru muritorii de rand. Este interesant sa aflam motivul care a facut ca aceia din Comisia de retrocedari sa puna ochii pe terenul fermei de sericicultura, desi de teren echivalent pentru retrocedari putea dispune si in alta zona.

Secretarul Primariei sustine ca "terenul din Baneasa a fost dat si celor care nu aveau pamant de retrocedat in zona, pentru ca ADS a pus la dispozitia Primariei terenul din cadrul Statiunii de Cercetare Sericarom. Cele trei familii au avut experti care au evaluat terenul pe care il aveau de retrocedat. Astfel, ca aceste puneri in posesie se fac si in functie de valoarea pamantului. Or, daca un petent are de retrocedat pamant in centrul Capitalei, nu poti sa ii dai in schimb teren in Ilfov".

100.000 de hectare predate abuziv

DECIZIE. Directorul general al ADS, Barna Tanczos, si-a propus sa faca retrocedari cat mai multe

Agentia Domeniilor Statului mai are in proprietate 570.000 hectare de pamant, din care aproximativ 90% este teren extravilan. Se preconizeaza ca, in urma retrocedarilor, din aceasta suprafata de 570.000 de hectare va mai ramane aproximativ jumatate. Mai bine de 15 ani de la Revolutie si pana in prezent, la ADS nu s-a facut nici un fel de inventar. "Trebuie sa realizam un inventar al terenurilor pe care le mai are inca agentia. Pe langa asta, vrem sa retrocedam cat mai multe terenuri", a afirmat Barna Tanczos, directorul general al ADS.

PIERDERE. De-a lungul timpului, ADS a fost martorul mai multor retrocedari abuzive. Peste 100.000 de hectare au fost predate la limita legii, fara respectarea procedurilor legale. "Este cunoscut procedeul prin care se sare peste etapa ADS. Noi suntem cei care trebuie sa primim decizia finala a Consiliului Judetean. Dar sunt si cazuri in care se fac predari abuzive si se trece direct la punerea in posesie. Se trece practic peste etapa in care noi trebuie sa facem procedura de predare si se ajunge direct la improprietarire", sustine Barna Tanczos.

CERERI DE RETROCEDARE

AVALANSA. Bogdan Grigorescu spune ca si cererile de retrocedare revendica suprafete de 500 de ha Primaria Sectorului 1 are pana in prezent peste 850 de cereri de retrocedare, toate pe Legea 18. In aceste conditii, se estimeaza ca vor fi cedate 500 hectare de pamant. Terenul agricol pentru Sectorul 1 era constituit din ceea ce detineau pe vremuri CAP Otopeni si IAS Mogosoaia. Teren de care Primaria nu mai dispune acum. Asta pentru ca din momentul aparitiei Legii 18 au fost pusi in posesie toti fostii proprietari. "Ne-am trezit cu o groaza de probleme, pentru ca de multe ori au fost pusi in posesie oameni care nu aveau drepturi. A fost ca o avalansa aparitia acestei Legi 18. Imediat ce s-au mai linistit lucrurile, a fost destul de greu sa se faca reconstituirile pe vechile amplasamente", afirma secretarul Primariei.

UNIC

Societatea Sericarom este locul unde se gaseste, de altfel, singura unitate din Romania care are ca obiect cercetarea in domeniul sericiculturii. Aceasta ramura a stiintei are ca obiect de activitate conservarea fondului genetic animal si vegetal, rase de viermi de matase si soiuri de dud. Unica in Romania, colectia nationala de soiuri de dud numara 59 de specii, iar colectia nationala de rase de viermi de matase numara 65 de specii diferite. In aceasta ramura a economiei, tara noastra ocupa locul doi in Europa, dupa Bulgaria. De altfel, Romania este membru fondator al Comisiei Internationale de Sericicultura cu sediul la Lyon, in Franta. "Avem schimburi pe linie de cercetare cu Polonia si cu Bulgaria. Iar pentru Grecia, am livrat anul trecut oua", explica directorul stiintific al societatii, Elena Pau. Contract care nu se mai poate respecta in conditiile distrugerii fondului furajer.

40 de zile este perioada in care se realizeaza ecloziunea oului in gogoasa

5 zile reprezinta timpul in care larva se transforma in pupa

8 zile este durata vietii unui fluture, care, dupa ce depune ouale, moare