Seceta de lăngă irigaţii

Un canal lung de 20 de kilometri poate scăpa de secetă peste 30.000 de hectare de teren agricol. Megaconstrucţia, proiectată şi realizată inainte de ’89, a fost abandonată după Revoluţie şi zace uitată de autorităţi. Singurul care se luptă pentru punerea ei in folosinţă a rămas inginerul care a coordonat lucrările de construcţie.

Lumea l-ar putea lua de nebun. La 57 de ani, in loc să-şi vadă de treburile casei, dă telefoane la Guvern, la Prefectură, la ziare. Pentru că are o problemă: vrea să vadă pusă in funcţiune megainstalaţia de irigare din Olt.

30.000 de hectare de culturi agricole se usucă in jurul lui, pentru că guvernanţii ultimilor 17 ani nu vor să bage nişte pompe in priză. Il cheamă Ilie Nacu şi e inginerul care a coordonat lucrările de indiguire şi construcţie a canalelor de irigaţii pănă in 1990, cănd i s-a spus "stop", cu puţin inainte ca lucrarea să fie definitivată.


CANALUL DISPĂRUT. Inginerul Nacu, din Drăgăneşti-Olt, e un om uscăţiv, şi doar măinile vănoase l-ar putea da de gol că in anii ’80 s-a ocupat, ca şef de şantier, de căteva lucrări de infrastructură grandioase, precum barajele de pe Cerna sau de pe Olt. "Am fost un fel de coleg de facultate cu Tăriceanu. El a terminat hidrotehnica in ’74, eu in ’73. De-aia, cănd l-am auzit acum căteva săptămăni că vin programe europene, că vrea să aloce sume importante pentru reabilitarea instalaţiilor de irigaţii, m-am hotărăt să sun la Guvern. La Ministerul Agriculturii habar n-aveau de existenţa canalului, la Ministerul Mediului la fel. Prefectul zice că ştie, dar n-are ce face. Aşa m-am hotărăt să sun la Jurnalul, poate află lumea căt de uşor ar fi să anihilăm seceta in judeţul Olt!", spune Ilie Nacu, inainte de a ne prezenta megacanalele de irigaţii din cămpia Boian, pe care n-a apucat să le vadă niciodată puse in funcţiune.


PLANURI GRANDIOASE. "Era un vis măreţ al lui Ceauşescu. Canalele urmau să aibă 80 km lungime, să facă legătura in Olt şi Argeş. «Derivaţia Olt - ArgeşÂ», aşa se numea. Era proiectată să irige 125.000 ha. N-am apucat să facem decăt 20 de kilometri de canal, care ar asigura apa pentru 30.000 ha, dacă ar vrea cineva să pună instalaţia in funcţiune", povesteşte Nacu.
Construcţia a inceput in 1980. "Terminasem barajul de la Cerna şi m-au trimis aici, la Drăgăneşti, ca şef de şantier", işi aduce aminte Nacu. Trebuiau construite barajul, hidrocentrala şi, in final, canalele de irigaţii. Barajul de acumulare şi hidrocentrala au fost gata in şase ani, după care a inceput munca la canalul Olt - Argeş. "Dacă nu murea Ceaşcă, in 1992 ar fi fost gata. Pe cănd aşa, in 1990, Iliescu a băgat lucrarea in conservare, iar in 1992 a sistat-o definitiv."


TRASEU. Canalul de irigaţie incepe de la lacul de acumulare Drăgăneşti, in partea de vest a oraşului. "Aici e a cincea hidrocentrală de pe Olt, din cele opt căte sunt in total", ne explică Nacu. "Ce vreţi mai mult de la apa asta? Pănă să ajungă aici, e turbinată de cinci ori, de fiecare dată produce energie, iar energia aduce bani statului. Ar fi atăt de simplu să fie trimisă pe sistemul de irigaţii, şi statul ar mai lua bani o dată!" De la baraj, canalul de irigaţii traversează oraşul Drăgăneşti nevăzut: "L-am betonat pe deasupra şi l-am acoperit cu pămănt, ca să evităm accidentele", spune inginerul. De cealaltă parte a oraşului se află staţia de pompare şi tot de acolo incepe canalul deschis. "Canalul principal are o lăţime de aproape 30 de metri, iar baza inferioară are 8 metri. S-ar putea naviga cu vaporaşul pe el!", crede fostul şef de şantier.


Pănă ca administraţia postdecembristă să apuce să intrerupă lucrările, inginerul Nacu montase deja inclusiv pompele de irigaţii. "Sunt unice in ţară, credeţi-mă", spune el. "Sunt opt pompe a căte 5 MW fiecare. Chiar eu le-am adus de la Reşiţa. Pot iriga 120.000 de hectare! Mă tem insă că, la Ministerul Mediului, din căţi anagajaţi or avea pe-acolo, nu se mai găseşte un inginer care să ştie să le pună in funcţiune", oftează, cu amărăciune, Nacu. După care, ca pentru sine, adaugă: "Ce ştie ministrul Korodi de Drăgăneşti? Şi de ce să-i pese? El are acelaşi salariu, ori că merge instalaţia, ori că nu merge!"
Alături de Ilie Nacu, pe malul canalului nefolosit stă Gheorghe Niculescu, şeful IAS din Boian vreme de 23 de ani. "In cămpia Boian funcţionau cinci IAS, şi fiecare avea vreo 6.000 de hectare. Mie mi-au trebuit cinci ani ca să invăţ pămăntul ăsta, ca să invăţ ce-i trebuie. Cum ar putea un ministru care stă maxim doi ani la Ministerul Agriculturii să inveţe care sunt problemele noastre şi să le şi rezolve?", se intreabă agronomul.

Plantele se usucă lăngă apă

La doi paşi de megairigaţiile lui Ceauşescu, un cămp de porumb a devenit cenuşiu, din cauza secetei. "Vi se pare normal să se usuce plantele la căţiva metri de ditamai răul?", zice inginerul Nacu. Apoi, impreună cu prietenul său Niculescu, pliază, din hărtie de ziar, o bărcuţă, pe care o ia cu sine cănd coboară pe fundul canalului: "Dacă n-am apucat să vedem bărci adevărate navigănd pe-aici, măcar un vaporaş de hărtie să treacă prin canalul ăsta!", explică fostul şef de şantier. După care, arătănd spre bărcuţă, incheie pe un ton ceremonios: "Iliescu era hidrolog, Tăriceanu la fel. Băsescu a fost şi el marinar. Oamenii ăştia chiar nu iubesc apa? Atăt le pasă lor de irigaţii? Uite, eu, inginer Nacu Ilie, ii promit solemn domnului preşedinte că, dacă alocă bani, ii fac canalul ăsta să ducă nu pănă la Argeş, ci pănă la Constanţa. Să poată să conducă şalupa de la Drăgăneşti pănă la Marea Neagră!"

Reţeaua

In 1989, agricultura romănească se măndrea cu reţeaua de irigaţii care acoperea peste 3 milioane de hectare. A venit insă Revoluţia şi anii tulburi de după, cănd toată lumea a furat căt a putut. Aşa s-a ajuns ca in 2000 in Romănia să se mai poată iriga doar vreo 200.000 de hectare, in condiţiile in care, potrivit planurilor comuniştilor, in respectivul an ar fi trebuit să avem o reţea de irigaţii de 6 milioane de hectare. In 2007 ne "mădrim" că putem iriga vreo 700.000 hectare, insă prin iunie, in plină secetă, nu fusese contractată de către utilizatori decăt o suprafaţă de 357.000 hectare, din care doar vreo 35.000 erau şi udate, potrivit lui Decebal Traian Remeş, ministrul Agriculturii. Şi asta in condiţiile in care Romănia are peste 14 milioane hectare de teren agricol, din care teren arabil 9,3 milioane.

Bani

Inginerul Ilie Nacu crede insă că, măcar la nivelul judeţului Olt, lucrările la canalul de irigaţie sunt gata in proporţie de 80%. "Dacă ar fi pus canalul principal in funcţiune, instalaţiile de irigaţii adiacente - pompe, conducte, aspersoare - m-ar costa aproximativ 6.000 de lei pe hectar. Inmulţit cu 30.000 ha, căte ar putea fi deservite in judeţul Olt, rezultă o investiţie de 180 de milioane de lei, adică aproximativ 60 de milioane de euro", spune Marin Petroi, directorul Agenţiei de imbunătăţiri Funciare Olt.