Spre Unire, cu telegrame şi telefoane de campanie

O data cu terminarea evacuarii Bucurestiului (12 noiembrie 1918), trupele germane au intrerupt si toate comunicatiile telefonice si telegrafice ale Capitalei atat cu Moldova, cat si cu celelalte orase din tara. Abia la 16 noiembrie s-a reusit stabilirea unei legaturi regulate intre Guvernul de la Iasi si Berthelot, care 'e autorizat sa ia masuri administrative si de paza in acest teritoriu roman ramas fara stapan' ('Posta si Telecomunicatiile in Romania' – Gral. Lt. Gh. Enciu).

'O legatura regulata' intr-un domeniu crucial in componenta Armatei romane, dar viciat inca din startul campaniei militare. Greutatile intampinate in realizarea legaturilor in campania din 1916, ca urmare a insuficientei mijloacelor din dotare, au determinat completarea cu aparatura si materiale de transmisiuni aduse in regim de urgenta din Franta: aparate telegrafice Morse, centrale telefonice de 4, 10 si 25 de abonati, telefoane, cablu usor si cablu greu. Tot timpul razboiului, armata noastra a avut 14 posturi t.f.f. (telegraf fara fir) de campanie, in timp ce francezii si nemtii aveau cateva sute de posturi de radio cu 'unde intrerupte' (ca urmare a intrebuintarii tuburilor electronice). Posturile t.f.f. romanesti erau instalate pe trasuri cu tractiune hipo, greoaie si voluminoase, in timp ce cele germane si franceze erau instalate, in cea mai mare parte, pe mijloace auto ('Comunicatii si Informatica' – scurt istoric Gral. de brigada Ion Ceraceanu).

De mentionat si faptul ca la in­ceputul campaniei din 1916, unele dintre comandamente au manifestat neincredere fata de folosirea mijloacelor tehnice de transmisiuni in comparatie cu agentii de transmisiuni si mijloacelor optice, atat din cauza insuficientei cunoasteri a mo­dului de exploatare a tehnicii, cat si frecventelor cazuri de interceptari ale circuitelor telefonice si transmisiilor t.f.f. Totusi, s-a apreciat ca dintre acestea, telegraful este mijlocul de baza pentru organizarea legaturii (si pentru ca fiecare comunicare ra­manea scrisa, constituindu-se in do-cu­ment de lupta).

Evolutia razboiului, a frontului a dus la schimbari radicale: telefonul a devenit mijlocul tehnic de baza pentru organizarea legaturii la esaloanele tactice si operative; t.f.f s-a folosit la scara mai restransa, fiind considerata un mijloc pentru interceptarea convorbirilor inamicului si a comunicatelor agentiilor de presa.

In ciuda dotarilor cu tot felul de echipamente ale epocii, nu s-a re­nun­tat la... utilizarea porumbeilor ca­latori. Folosirea porumbeilor ca­latori a fost mai restransa in timpul pri­mul razboi mondial, deoarece acestia aveau nevoie de trei-patru saptamani de acomodare cu noile zone de dislocare. Mobilizata la 15 au­gust 1916 de catre Batalionul de Specialitati, statiunea columbofila a fost atasata biroului informatii din M.C.G., iar in luna septembrie 1916 a fost mutata la Barlad si ulterior la Iasi.