Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chiar în zona Eminescu, pe o străduță îngustă, pe unde nu circulă mijloacele de transport în comun, locuitorii s-au trezit cu dungi albastre trasate lângă trotuare, alături de panouri prin care sunt anunțați că parcarea autoturismelor se taxează cu 5 lei pe oră sau cu 30 de lei pe zi. Războiul declanșat de administrația progresistă împotriva deținătorilor și utilizatorilor de mașini private a fost anunțat încă de acum doi ani, prin vocea viceprimarului general Stelian Bujduveanu, scopul neascuns fiind acela al „descurajării folosirii mijloacelor de călătorie independente”. Un tarif zilnic de 30 de lei pentru un loc de parcare astfel marcat înseamnă costuri anuale de 10.800 de lei pentru un singur autoturism, tarif care, în multe situații, depășește chiar valoarea mașinii în cauză. Măsurile se întâlnesc în multe zone ale Capitalei, în special pe străzile din „interiorul inelului central”, dar au fost luate înainte ca Municipalitatea să aibă un studiu de impact. Abia pe 11 octombrie, Primăria Capitalei a atribuit un contract, în valoare de 716.000 de euro, prin care a comandat servicii de consultanță. Afacerea a fost adjudecată de trei companii, dintre care una turcească, printre ele regăsindu-se și firma fondată și administrată, până acum câțiva ani, de europarlamentarul REPER, ex-USR, Dragoș Pîslaru.
Săptămânile trecute, locuitorii din zona „Eminescu” au observat că Primăria Capitalei a trasat, pe strada Leonida, din Sectorul 2, dungi albastre pe partea carosabilă de lângă trotuar, desenând, astfel, locuri de parcare exclusiv cu plată. Strada nu este o arteră principală, nu circulă pe ea niciun mijloc de transport în comun și se află într-o zonă cu case, rezidențială, unde locuitorii și-au parcat, dintotdeauna, mașinile personale fără a li se percepe vreo taxă pentru acest lucru.
La fel se întâmplă într-un alt capăt al orașului, în zona cuprinsă între intersecția bulevardului Miciurin cu Piața Ion Mihalache, de pe bulevardul cu același nume. Pe ambele sensuri de circulație, dar și în zona adiacentă a unui scuar care delimitează spațiile comerciale la parterul cărora se află câteva sedii de bănci, farmacii și un supermarket, Primăria Capitalei a trasat linii identice, de culoare albastră, pe asfalt, unde se mai poate parca mașina doar cu plată. Încet-încet, toate spațiile gratuite, și așa mai mult decât insuficiente, de parcare din București încep să dispară văzând cu ochii. Unele zone folosite de șoferi au fost îngrădite cu stâlpișori, iar acolo unde, încă, se mai poate parca, se tarifează. Operațiunea a pornit dinspre centru și se întinde, ușor, către cartierele de locuințe. Mai mult, culoarea albastră cu care se trasează aceste spații de parcare arată că zonele intră în administrarea Primăriei Capitalei, deși străzile astfel taxate se află în administrarea primăriilor de sectoare, cu excepția celor pe care circulă mijloacele de transport în comun.
Citește pe Antena3.ro
„Revoluția” progresistă, declanșată încă din 2021
Din loc în loc, acolo unde asfaltul s-a albăstrit, sunt montate panouri care anunță că aici se parchează numai cu achitarea, anticipată, a unor tarife de 5 lei pentru o oră sau de 30 de lei pentru o zi. „Revoluția parcărilor” a fost anunțată, încă de acum doi ani, de către viceprimarul USR-ist al Capitalei, Stelian Bujduveanu, care a declarat direct război posesorilor de mașini. Acesta explica, la acel moment, de ce trebuie ca oriunde există un loc de parcare să se perceapă o taxă: „Trebuie să descurajăm folosirea mașinii personale și, implicit, să reducem poluarea”.
Administrația progresistă a Capitalei forțează într-atât de mult lucrurile, încât vrea ca, până la finalul anului 2024, toate străzile aflate în interiorul inelului central al Bucureștiului să devină locuri de parcare exclusiv cu plată, fără a ține cont nici de nivelul veniturilor, nici de numărul mașinilor, nici de necesitățile cetățenilor, cu atât mai puțin de drepturile și libertățile constituționale. Inițial, primarul Nicușor Dan spunea, la acel moment, că vor rămâne multe dintre locurile de parcare gratuite amplasate la bordură.
Tarife care vor să determine renunțarea la proprietate
Aceste acțiuni îndreptate împotriva proprietarilor și utilizatorilor de mijloace de transport individuale și autonome fac parte dintr-un plan mai larg de reducere a mobilității independente a cetățeanului, pe care statul a declanșat-o de mai bine de un an. Asta, deoarece nu se atentează numai la libertatea de mișcare, garantată de Constituție, ci și la dreptul de proprietate privată.
Sub sloganul „reducerii poluării”, prin „descurajarea utilizării autoturismului personal”, administrația bucureșteană, prin astfel de măsuri, descurajează, implicit, și deținerea unui autoturism, chiar dacă el este sau nu folosit.
Pentru a putea parca pe locurile hașurate cu vopsea de culoare albastră, posesorul unui autoturism privat este obligat să achite o taxă zilnică de 30 de lei. Ceea ce, înmulțit cu 30 de zile, înseamnă o taxă de 900 de lei pe lună, care, la rândul ei, înmulțită cu 12 luni, înseamnă că, anual, simpla imobilizare a unei mașini pe o stradă din București se pedepsește cu un tarif de 10.800 de lei (2.204 euro). Un tarif care, în majoritatea situațiilor, egalează sau chiar depășește prețul mașinii taxate pentru parcare.
În acest sens, una dintre teoriile conspirației prinde contur, devenind realitate în stare pură. Deținerea unei mașini, fără a o folosi neapărat în mod curent, devine un lux. Pentru exemplificare, adunăm costurile pe care un proprietar de autoturism este obligat, în fiecare an, să le plătească, pentru a-și putea permite luxul de a beneficia de bunul său mobil. Pe lângă taxa de parcare de 10.800 de lei pe an, el plătește, în situația unui autoturism cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.400 și 1.600 de centimetri cubi (așa cum sunt cele mai multe dintre mașinile deținute de români), un impozit pe proprietate de 100 de lei pe an. Polița RCA pentru un astfel de autoturism ajunge, în prezent, și la 1.400 de lei pe an, dar poate fi tarifată mult mai scump, în funcție de vârsta și istoricul șoferului. Taxa pentru inspecția tehnică periodică ajunge și la 150 de lei, iar revizia anuală poate depăși suma de 500 de lei. Trăgând linie, pentru o singură mașină aflată în proprietate, aceste costuri ajung la 12.950 de lei pe an, adică la 2.643 de euro. Dacă într-o familie există două mașini, suma se dublează.
Nu se poate plăti cu bani cash. N-ai cont în bancă și aplicații „smart”, nu oprești
Un alt punct de pe agenda progresistă bucureșteană atins prin aceste taxe de parcare prohibitive instituite din pix, pe lângă descurajarea nu doar a utilizării, ci și a deținerii unei mașini personale, este eliminarea banilor cash. Și nu este vorba despre controversatul proiect de lege prin care Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, proiect prin care, până la finalul anului 2024, plățile cash între persoanele fizice au fost limitate la 10.000 de lei pe zi, iar, de la 1 ianuarie 2025, la 5.000 de lei pe zi, ci despre ceva mult mai periculos.
Așa cum am arătat mai sus, în locurile în care Primăria Capitalei a impus taxarea parcării au fost instalate panourile care aduc la cunoștința șoferilor cuantumul tarifului perceput. Însă dacă un șofer dispune doar de bani cash va constata cu stupoare că nu are cum să plătească parcarea cu ei. Nici măcar cei 5 lei, cât costă o oră, nu pot fi plătiți cu numerar, deoarece panoul în cauză precizează modalitățile prin care poate fi achitat serviciul de parcare. Sunt trei modalități: prin aplicațiile „Parking București” sau „amparcat”, prin scanarea QR Code și plata cu Apple Play ori Google Play sau prin SMS la un număr scurt. Nicio variantă pentru cel nu are un abonament plătit pentru telefonia mobilă, ci doar o cartelă reîncărcabilă, pentru cel care nu are un cont bancar sau pentru cel care nu deține un telefon mobil smart.
Mai mult, plata trebuie să se facă anticipat, menționându-se, pe același panou, că „achitarea serviciului de parcare prin operatorii de telefonie mobilă și prin aplicațiile partenere presupune acceptarea taxelor și tarifelor acestora în euro, la cursul valutar al fiecărui operator”. De asemenea, se specifică și faptul că „neachitarea anticipată a acestor taxe de parcare se sancționează cu 2.000 de lei, dar și cu ridicarea mașinii”.
Consultanța pentru Planul de Mobilitate Urbană, atribuită abia luna aceasta. Prestator, un ex-asociat politic al USR
La fel de interesant este și faptul că administrația Capitalei ia aceste măsuri chiar înainte de a realiza impactul pe care acestea îl vor avea asupra cetățenilor. Abia în luna mai a anului curent, Primăria Capitalei a luat în calcul să organizeze o procedură de achiziție publică pentru a contracta servicii de consultanță pentru actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Regiunea București - Ilfov.
Conform unui anunț de atribuire publicat pe SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice), scopul serviciilor solicitate este acela „de a elabora documentațiile de planificare strategică a mobilității și transportului la nivelul regiunii, prin realizarea unui plan investițional al proiectelor de mobilitate urbană durabilă”. Obiectivul acestui contract este acela de a oferi Primăriei Capitalei un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Regiunea București - Ilfov, „cu analize realiste, competente, coerente, bazate pe un model de transport robust”.
Astfel, acest plan ar urmări „îndeplinirea viziunii de dezvoltare urbană și de dezvoltare a mobilității urbane, prin suprapunerea unui obiectiv general și a unor obiective operaționale”.
Același obiectiv: descurajarea transportului independent și autonom
Obiectivul general constă în „crearea unui sistem de transport durabil care să corespundă așteptărilor și nevoilor de mobilitate și accesibilitate a cetățenilor și a mărfurilor, în cadrul unui mediu urban sănătos și prietenos cu mediul”.
Ei, bine, în cuprinsul caietului de sarcini care stă la baza acestei achiziții de servicii de consultanță se regăsește aceeași agendă prin care posesorii de mașini personale trebuie descurajați. Astfel, se arată că, în esență, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Regiunea București - Ilfov urmărește cinci subobiective. Primul este „accesibilitatea”, în sensul „punerii la dispoziția tuturor cetățenilor a unor opțiuni de transport care să le permită să aleagă cele mai adecvate mijloace de a călători spre destinații și servicii-cheie”. Al doilea este „siguranța și securitatea” și vizează „creșterea siguranței și a securității pentru cetățeni și comunitate, în general”.
Al treilea este, evident, „mediul”, în sensul „reducerii poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului energetic. Trebuie avute în vedere în mod specific țintele naționale și ale Comunității Europene în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice”.
Al patrulea subobiectiv este „eficiența economică”, iar al cincilea se referă la „calitatea mediului urban”, justificat prin faptul că trebuie „dezvoltate rețelele intermodale de transport și încurajarea mijloacelor de transport non-motorizate”.
Unul dintre consultanți, o firmă înființată de Dragoș Pîslaru și Florin Cîțu
Afacerea a fost parafată, prin licitație deschisă, în data de 11 octombrie 2023, când Primăria Capitalei a atribuit contractul nr. 797.2023, la o valoare finală negociată de 2.948.880 de lei fără TVA, respectiv de 3.509.167,2 lei cu TVA inclusă (716.157,6 euro).
Contractul a fost adjudecat de o asociere compusă din trei companii - SC TTL Planning SRL, SC Civitta Strategy & Consulting SA și Bogazici Proje Muhendislik Ș.A. Această ultimă companie este o entitate turcească, cu sediul la Istanbul.
Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), SC TTL Planning SRL este o societate controlată de un anume Ionuț Sorin Mitroi, însă, până în urmă cu câțiva ani, din structura acționariatului a făcut parte și Vlad Cătălin Roman, cetățean care, în 2012, figura ca membru cotizant al Partidului Democrat Liberal (PDL).
Cea mai interesantă este însă implicarea în această afacere a companiei SC Civitta Strategy & Consulting SA, de care „Jurnalul” s-a ocupat prin mai multe anchete jurnalistice. Firma a fost înființată sub un alt nume de actualul eurodeputat REPER Dragoș Pîslaru și de ex-premierul PNL Florin Cîțu. De altfel, Pîslaru a controlat ani de zile compania, renunțând temporar la calitatea de administrator, în timpul mandatului său de ministru al Muncii, în Guvernul Cioloș.
Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerțului, în martie 2019, grupul de investiții eston Civitta International OU, care preluase compania, schimbându-i numele, deținea 98 la sută din acțiuni, iar Dragoș Pîslaru mai controla 0,5%. Ceilalți acționari erau Carmen Veronica Mariș, Ioana Ivanov și Denisa Scutariu. Toate cele trei coasociate din trecut ale lui Pîslaru se regăsesc și în prezent în acționariatul SC Civitta Strategy & Consulting SA. Iar locul lui Dragoș Pîslaru a fost luat de o anume Silvia Elena Ursu.
De ani de zile compania lui Pîslaru a derulat contracte cu statul, inclusiv pe vremea guvernărilor PSD, dar aceste contracte au fost încheiate, practic, sub orice guvern s-a aflat instalat la Palatul Victoria, de atunci.
