Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O alertă emisă din 2022 de organizațiile de mediu avertiza România în legătură cu pericolul pe care îl reprezintă „gândacul de scoarță”. Insecta distrusese deja suprafețe semnificative de pădure din Europa. În loc să ia măsuri pentru a nu se ajunge la dezastru ecologic și în România, Guvernul, Parlamentul și toate celelalte instituții care ar fi putut opri distrugerea pădurilor de către acest gândac au așteptat să aibă altcineva o eventuală inițiativă. Doar Romsilva a încercat să găsească soluții, dar s-a lovit de custozii ariilor protejate care s-au opus tratamentelor „clasice”. Abia acum a descoperit și președintele Senatului că avem vid legislativ în acest domeniu, iar birocrația omoară pădurea, inclusiv în ariile protejate. Cel mai afectat, încă din 2023, este Parcul Natural Apuseni. Localnicii din județul Cluj au suspiciuni în legătură cu un posibil sabotaj pornit de la refuzul custodelui ariei protejate de a accepta intervenția, chiar în momentul în care se răspândea „Gândacul de scoarță” în Europa, în anul 2022.
Fenomenul uscării copacilor a alertat silvicultorii și proprietarii pădurilor din aproape jumătate de țară, după ce s-a observat că arborii se usucă. Este un fenomen destul de greu de observat, pentru că se produce în pâlcuri, dar se estimează că deja avem o suprafață totală afectată de peste 100.000 de hectare, care se extinde exponențial. Primele 40.000 de hectare uscate au fost raportate anul trecut, în Parcul Natural Apuseni.
Pădurarii de la Romsilva au observat că în sudul țării se usucă mai ales stejarii care au între 60 și 80 de ani. Această insectă din specia Agrilus se instalează între scoarță și lemn și le mănâncă seva, iar bolile arborilor slăbiți și seceta ajută la extinderea fenomenului. Dacă nu se va modifica legislația, pentru a se putea interveni cu celeritate pentru salvarea pădurilor, am putea rămâne fără fond forestier, în scurt timp.
Jurnalul a semnalat, de mai multe ori, pericolul pe care îl reprezintă întârzierile sau lipsa totală a deciziilor pentru stârpirea „gândacului de scoarță”, dar din 2022 până astăzi nu s-a luat nicio măsură, la nivel de Guvern sau de Parlament, pentru a fi salvate pădurile. Și ONG-urile de mediu au semnalat problema aceasta, începând din 2022, nefiind una care afectează doar România, ci una europeană, ajunsă la noi în țară la mult timp după ce a distrus alte suprafețe de pădure din UE. Nici măcar semnalele ONG-urilor nu au fost luate în considerare, în ultimii 3 ani.
Abia acum, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a constatat că există vid legislativ și a anunțat că va face demersuri pentru a modifica legislației, astfel încât pădurile să fie salvate de „gândacul de scoarță”. Nici acum nu s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi ajuns la concluzia că arborii uscați în urma contaminării cu acest parazit reprezintă un pericol mai mare de incendiu - au explicat, pentru Jurnalul, surse din localitățile afectate. Localnicii sunt mulțumiți, însă, că senatorul lor măcar a decis să ia măsuri, după ce i-au fost semnalate problemele.
Mii de hectare de fond forestier au fost afectate, inclusiv în ariile protejate, iar lemnul uscat nu poate fi tăiat, nu poate fi înlocuit cu puiet nou și sănătos, dar nici dat în folosință oamenilor care au nevoie de ajutor pentru lemne, în gospodării, sau pentru exploatare - a constatat președintele Senatului.
Suprafața uscată s-a dublat într-un singur an
În Parcul Natural Apuseni sunt deja 76.000 de hectare de pădure afectate de acest gândac, cu o creștere de aproximativ 36.000 de hectare afectate în ultimele 12 luni (aproape dublată), iar suprafața crește exponențial. Aproape jumătate din pădurea uscată e pe raza județului Cluj, în 7 comune - Beliș, Călățele, Mărgău, Mărișel, Râșca, Sâcuieu și Poieni, iar Abrudean este senator de Cluj, ceea ce l-a determinat să preia inițiativa pentru modificarea legislativă.
Președintele Senatului a postat mesaje pe Facebook în legătură cu această situație fără precedent și încearcă să modifice OUG nr. 57/2007 privind ariile naturale protejate, astfel încât să se reducă semnificativ termenul de așteptare prevăzut pentru intervenții în astfel de situații. Dacă s-ar putea interveni rapid și eficient, s-ar putea izola imediat focarele apărute în păduri, iar pagubele nu ar mai fi atât de mari și nici pericolul de incendiu. Ar fi nevoie de o prevedere în lege pentru emiterea cu celeritate a avizelor pentru extragerea masei lemnoase infestate, în timp util, astfel încât noile generații de insecte să nu mai poată infesta arborii sănătoși din proximitate.
Pădurarii din Romsilva au încercat să salveze arborii
Exact același lucru au cerut și pădurarii Romsilva, în ultimii 3 ani, dar nu au fost luați în seamă. În aria protejată nu s-a luat niciun fel de măsură de eradicare a insectei, explicația custodelui parcului fiind că astfel „protejează natura”. Insecta s-a extins și în mai puțin de un an a afectat toate pădurile, până în sudul Munteniei și al Olteniei.
Nici în afara ariilor protejate nu s-au luat măsuri de distrugere a insectei, dar s-au extras copacii afectați, astfel încât să se izoleze focarele. Dar nu se cunoaște foarte bine insecta și nu se știe ce s-ar putea face. Romsilva și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură au demarat anul trecut un studiu privind uscarea anormală a pădurilor de foioase. Cercetările vor fi finalizate abia în 2026.
„Nu avem ce măsuri să luăm. În alte cazuri acționăm cu combaterea biochimică, dar acest dăunător nu a apărut până acum și nu se știe cum poate fi combătut. Apare în anumite perioade de secetă, când arborii dau semne de slăbiciune. Insecta nu este vizibilă, nu stă pe scoarța arborelui, ci intră în interior, deci degeaba dai cu soluție. Se poate face doar extragerea arborilor uscați. În Parcul Natural Apuseni este altă situație, pentru că acolo ia hotărâri Consiliul Științific. E altă formă de organizare. Din păcate, focarul se extinde și arborii trebuie să fie extrași. La rășinoase ne putem trezi cu jumătate de munte uscat, dintr-odată”, a explicat, pentru Jurnalul, Petre Marin, directorul Direcției Silvice Dâmbovița.
Focarul a pornit chiar de la aria protejată
În legătură cu focarul care a pornit din Parcul Natural Apuseni este un scandal început chiar în anul 2022, când se trăgeau primele semnale de alarmă, la nivel european, în legătură cu ravagiile provocate de „gândacul de scoarță”, pentru că aria protejată a fost declarată unilateral, inclusiv pe suprafețele a 7 comune clujene, fără ca localnicii să fie măcar întrebați dacă își doresc acest lucru. Au fost formulate și contestații, în instanță, pentru ieșirea din zona Parcului Natural. Fără apartenența la Parc, intervenția rapidă ar fi avut loc și cele 76.000 de hectare pe care arborii s-au uscat s-ar fi putut salva.
În acest context au apelat clujenii la actualul președinte al Senatului - ales în Parlament ca senator de Cluj -, fiind aduși la disperare de includerea cu forța în aria protejată și mai ales de consecințele acestei modificări de statut a localităților, inclusiv în zona intravilană, unde sunt construcții și societăți comerciale.
Cea mai mare problemă este acum uscarea arborilor. În legătură cu aceasta, unii localnici discută și despre ipoteza intenției de sabotaj național, pentru că insecta a apărut în anul 2022 în Parcul Natural Apuseni și a fost lăsată să se dezvolte, prin refuzul de a se accepta extragerea arborilor deja uscați și izolarea focarelor. Chiar în acel an, Parcul și-a modificat regulamentul, una dintre consecințe fiind chiar interzicerea unor astfel de intervenții în ariile protejate.
Citește pe Antena3.ro
