Ţara urmăriţilor general - Puşcăriile uşilor deschise

03 Feb 2009 • 00:00

Un acuzat de tentativă de omor şi jaf armat, care se plânge că suferă de glaucom, e trimis de instanţă, pentru trei luni, pe baza recomandării medicale, la odihnă şi tratament. Într-un spital incert, fără pază sau urmărire. Penitenciarul care-l găzduise până atunci, bănuit a fi unul de maximă siguranţă, se prinsese abia după jumătate de an de la plecare că-i lipseşte unul de pe inventar, dar nici atunci nu s-a dat peste cap să-l recupereze.

Pentru simplul motiv că nu era singurul, ci unul din cei 19 săriţi din termen. Şi, la modul general, doar unul din cei 130 din România care n-au mai binevoit să revină la locurile de detenţie; din care 62 periculoşi. Peste nu mai puţin de opt luni, timp în care nu l-a căutat nimeni nici măcar la ochi, o dublă crimă îl face pe mardeiaşul ieftin de peste Prut vedetă naţională şi principal suspect. Aflat la îndemâna Poliţiei, dat fiind că locuieşte peste drum şi se antrenează în aceeaşi sală cu oameni de la filaj şi de la serviciul secret al Ministerului de Interne, e găsit la cumpărături, umflat în regim de urgenţă şi arătat la televizor. A doua zi, după un maraton de conferinţe de presă din care aflăm că nimeni din sistemul de stat nu-i de vină, este retrogradat la stadiul de simplu suspect. Adică nu el a apăsat pe trăgaci, ci altul, care-i liber. Jurnalul Naţional prezintă, cu documente, cum a fost eliberat Serghei Gorbunov şi nu s-a ostenit nimeni să-l găsească. Pentru că nu se făcea să fie deranjat în ţara urmăriţilor general…
Victor Ciutacu

Cazul Gorbunov demască un sistem bolnav
A fost nevoie să moară doi oameni şi un al treilea să fie grav rănit pentru ca autorităţile să recunoască, sub presiunea mass-media, că sistemul din România este măcinat de un fenomen chiar mai grav decât corupţia.

Ne confruntăm cu medici care dau prea superficial certificate de “boală antipuşcărie”, pentru ca apoi să admită c-au putut fi înşelaţi de pacienţii-deţinuţi. Avem judecători care decid total diferit pe aceeaşi problemă de drept, deşi sunt colegi la aceeaşi instanţă. Dar ce să-i faci, judecătorul este inamovibil, aşa că ce mai contează că Serghei Gorbunov este singurul deţinut care şi-a obţinut de la instanţa doljeană eliberarea temporară, deşi în anul 2008 au fost 209 de asemenea cereri ale altor puşcăriaşi. Ne confruntăm cu procurori care nu mai declară recurs, cu Birouri de executări penale care nu-şi mai fac treaba cum trebuie, cu funcţionari de la penitenciare care nu anunţă la timp că le lipsesc condamnaţii. Şi sunt 130 de deţinuţi care au fost eliberaţi temporar şi nu s-au mai întors. Avem poliţişti care nu reuşesc să-i mai găsească pe cei care au dat ţeapă sistemului, 62 de deţinuţi cu grad înalt de periculozitate (proxeneţi, tâlhari, criminali) alegând să nu se mai întoarcă în penitenciare, după ce le-a expirat “ausweisul” pentru raţia de libertate pe motive de tip medical ori social. Avem poliţişti care au reuşit să atingă performanţa de a căuta un asemenea deţinut, fără să-l găsească, timp de 11 ani. Avem deci liberi fără drept 62 de infractori periculoşi dovediţi şi ne confruntăm cu spaima că am putea deveni victimele lor. Aceasta este trista realitate, la nivel de ţară, o situaţie pe care am putea-o numi “Fenomenul Gorbunov”, după numele celui care, odată adus în atenţia opiniei publice ca posibil făptuitor al jafului armat comis săptămâna trecută în centrul Braşovului, a determinat scoaterea la iveală a faptului că sistemul, în ansamblul lui, dă rateuri. În acest context, nu mai e absolut deloc de mirare finalitatea cazului celor două farmaciste ucise tot în Braşov (dublu asasinat al cărui autor îl căutăm şi azi), dar nici cazul fugii lui Omar în văzul tuturor autorităţilor şi al serviciilor secrete. Nu ne mai miră nici retrogradarea lui Serghei Gorbunov de la “principalul suspect” la rolul de figurant în cercul de suspecţi. Aş spune chiar că e vorba despre o evoluţie a organelor judiciare (!), faţă de cazul farmacistelor, unde abia când s-a dispus achitarea, la finalul procesului, investigatorii şi-au dat seama că au greşit în activitatea lor. Acum, după ce presa, fie ea audiovizuală ori scrisă, a descoperit, a urlat, a scris despre neregulile şi coincidenţele întâmplătoare, cei din instituţiile fentate de puşcăriaşi – cu sprijinul involuntar ori complice al unor reprezentanţi de-ai acestor autorităţi – au sărit care mai de care să se disculpe, să explice, să dezvăluie, să constate. Până şi premierul Emil Boc a ieşit la rampă şi a spus că lucrurile grave întâmplate arată probleme de sistem. Cum le rezolvăm?!

Violeta Fotache

Disperarea criminaliştilor
Cazul asasinului de la casa de schimb valutar de pe B-dul 15 Noiembrie devine din ce în ce mai mult parodia cazului farmacistelor ucise în decembrie 2004. Spectrul eşecului “Diaconescu”, inculpat în cazul farmacistelor ucise şi apoi achitat definitiv şi irevocabil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, le dă frisoane criminaliştilor braşoveni. Este cazul lui Gorbunov, suspectul dublei crime de la casa de schimb Candy, care din principal suspect a devenit “presupus suspect”, după cum declară procurorul Ramona Diaconu, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov: “În acest moment, criminalul ar putea să se plimbe liniştit pe stradă. Sau ar putea fi Gorbunov. Nu ştim. Nu s-a emis un mandat de reţinere pe numele lui, pentru că nu există probe la dosar în cazul atacului armat de la casa de schimb. El a fost arestat în baza mandatului existent, pentru că nu s-a prezentat la Penitenciarul Craiova după întreruperea pedepsei. Nu pot da amănunte despre mersul anchetei penale. Oricum, alte zeci de suspecţi, printre care şi cetăţeni basarabeni, sunt audiaţi de poliţişti. Gorbunov este unul dintre presupuşii suspecţi, printre alţii. Nu a venit nici un raport de expertiză balistică de la Bucureşti şi nici raportul IML”, a conchis procurorul Diaconu.

Libiu Mateescu

Înhumat cu onoruri
Gheorghe Lala, eroul civic al Braşovului, a fost înmormântat cu fanfară militară în cimitirul Sf. Constantin şi Elena din Predeal ieri la prânz cu participarea a zeci de apropiaţi şi rude.
Consilierul prezidenţial Gheorghe Angelescu a citit decretul privind acordarea post-mortem lui Gheorghe Dumitru Lala a Ordinului Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler. La înmormântare a fost prezent şi ambasadorul Portugaliei la Bucureşti, Alexandre Maria Lindim Vassalo, care a ţinut un discurs, numindu-l pe Gheorghe Lala "bunul meu prieten". Au mai fost prezenţi – alături de rudele, colegii şi prietenii acestuia, primarii din Predeal şi Săcele, prefectul de Braşov, Emil Niţă, şi şeful Poliţiei braşovene, chestorul Constantin Arişanu.

Tipic pentru România: doctorii dau vina pe alţi doctori, procurorii n-au motive de recurs
Medicii legişti de la IML Craiova consideră că au procedat corect în cazul lui Serghei Gorbunov, însă doctorii penitenciarului au fost cei care au făcut posibilă eliberarea infractorului.

“Medicul legist care l-a consultat la noi a concluzionat iniţial că poate fi tratat în reţeaua medicală a penitenciarelor, însă în raportul care a ajuns la instanţă doctorul penitenciarului a menţionat că acest lucru nu este posibil”, a declarat dr Roxana Zăvoi, directorul Institutului de Medicină Legală Craiova. Claudiu Ţolescu, medicul legist care şi-a pus parafa pe raportul medico-legal nr. 9/A1C7/25.02.2008, a arătat presei o ciornă pe care el menţionase că afecţiunile de care suferea Serghei Gorbunov puteau fi tratate şi în Spitalul Penitenciar Jilava, însă medicul delegat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Leontin Braşoveanu, a considerat că afecţiunea lui Gorbunov nu poate fi tratată în puşcărie. Nici specialistul oftalmolog care l-a diagnosticat pe Serghei Gorbunov nu îşi dă seama cum de instanţa i-a dat drumul deţinutului. “Eu am semnat pe ceea ce am văzut, dar cum să îi dai drumul din penitenciar?”, se întreabă dr Carmen Marin, specialist oftalmolog la Spitalul Municipal Filantropia Craiova.

CONTROVERSE
Chiar şi aşa, pe raportul de expertiză scrie că “opiniem (sic!) fie pentru întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de două-trei luni, în care este inclusă şi refacerea postoperatorie, fie internare sub pază pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale”. Judecătoarea Maria Nicola, în sentinţa dată la 5 mai 2008, alege din raportul de expertiză numai partea care-i convine lui Gorbunov, iar în hotărârea instanţei raportul de expertiză medico-legală este citat trunchiat: “În acelaşi raport ş...ţ s-a opinat pentru întreruperea executării pedepsei pentru o perioadă de două-trei luni, în care este inclusă şi refacerea postoperatorie”. Dan Spânu, judecător la Curtea de Apel Craiova şi vicepreşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, a explicat de ce judecătoarea Nicola nu a avut ochi pentru cea de-a doua variantă propusă de medici, internarea sub pază: “Există expertiza medico-legală, care este singura probă, potrivit procedurii penale, pe care instanţa o are în vedere într-un asemenea caz. Concluzia e că afecţiunile de care suferă nu pot fi tratate în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, necesitând intervenţie chirurgicală de urgenţă, ce nu poate fi efectuată decât în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii. Acelaşi raport medical conţine opinia că poate să i se acorde tratament medical sub pază permanentă. Numai că această soluţie este reglementată în art. 139, indice 1, Cod Procedură Penală (valabil pentru arestaţii preventiv), nu în art. 453, raportat la 455 (valabil pentru întreruperea executării pedepsei). Deci judecătorul a luat unica soluţie legală prevăzută în CPP la întreruperea pedepsei, coroborată cu raportul comisiei de medicină legală”.

MAGISTRAŢI DUBIOŞI
De cealaltă parte, procurorii doljeni consideră că s-a procedat corect atunci când procurorul de şedinţă Marius Vlădoianu nu a mai declarat recurs la sentinţa de întrerupere a pedepsei deţinutului Serghei Gorbunov. “Sentinţa a fost dezbătută în şedinţa săptămânală cu tot colectivul de procurori şi s-a stabilit că nu există motive pentru recurarea sentinţei”, a declarat într-o conferinţă de presă Magda Bădescu, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, care însă a evitat să precizeze dacă Marius Vlădoianu a fost vreodată cercetat de DNA pentru acte de corupţie. Între timp, o comisie de la Consiliul Superior al Magistraturii a venit ieri la Craiova pentru a ancheta modul în s-a conformat obligaţiilor profesionale procurorul Marius Vlădoianu şi pentru a discuta cu judecătoarea Maria Nicola despre sentinţa favorabilă pe care a dat-o în cazul lui Serghei Gorbunov. Nici pentru procuror, nici pentru judecătoare nu ar fi prima dată când apar probleme legate de îndeplinirea funcţiei. La 23 aprilie 2008, judecătoarea Maria Nicola a mai fost sancţionată de CSM cu reţinerea a 15 procente din salariu, pe trei luni, pentru “refuzul nejustificat de a îndeplini sarcini de serviciu şi atitudini nedemne faţă de colegi”. Procurorul Marius Vlădoianu a fost anchetat de DNA în 2004, fiind acuzat de luare de mită, însă colegii săi procurori au hotărât să-l scoată de sub urmărire penală

Mihai Gavrilă

A fost sancţionat în penitenciar de opt ori
În timp ce purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Dolj, Magda Bădescu, declara, cu alte cuvinte, că întreg Parchetul îşi asumă decizia de a nu recura sentinţa de eliberare temporară în cazul Gorbunov (întrucât a fost discutată, la vremea respectivă, în şedinţă cu toţi procurorii), procurorul general al României Laura Codruţa Kovesi anunţa public tocmai faptul că a sesizat Inspecţia Judiciară a CSM cu privire la participarea şi concluziile procurorilor în acest caz. Totodată, Kovesi a cerut CSM să extindă cercetările şi la alte cazuri de amânări ori suspendări ale executării pedepselor, judecate de toate instanţele din Craiova. De precizat că procurorul Marius Vlădoianu a pus încă de la fond concluzii de admitere a cererii lui Gorbunov, astfel că nu putea declara recurs împotriva propriei solicitări, potrivit Magdei Bădescu. Culmea este că dacă procurorul sau judecătoarea Maria Nicola ar fi făcut ce au făcut alţi colegi înaintea lor, adică, dacă ar fi cerut informaţii despre comportamentul deţinutului în închisoare, ar fi aflat că nu puteau nicicum să-l pună în libertate, nici măcar temporar. Ar fi aflat că individul a fost sancţionat de opt ori pentru deţinerea de obiecte interzise, pentru nerespectarea regulamentului puşcăriei, pentru atitudine necuviincioasă faţă de doi gardieni. Toţi magistraţii de până la Maria Nicola i-au respins cererile pe motiv că deţinutul prezintă în continuare un pericol social concret, după ce a lezat valori esenţiale prin comiterea infracţiunilor pentru care a fost condamnat.

Violeta Fotache

209 cereri, o eliberare!
Purtătoarea de cuvânt a Tribunalului Dolj, judecător Laura Udrea, a arătat într-o conferinţă de presă că în anul 2008 Gorbunov a fost singurul care a primit voie să iasă din puşcărie pentru operaţie, din peste 200 de cereri. "În anul 2008, la Tribunalul Dolj au fost înregistrate 209 cereri de amânare sau întrerupere de pedeapsă, iar din acestea o singură cerere a fost admisă, prin sentinţa 718 de la 5 mai 2008", a spus Laura Udrea, abţinându-se să aprecieze dacă judecătoarea Maria Nicola, colega sa, a procedat corect. "Noi nu putem comenta decizia judecătorului, ci doar Consiliul Superior al Magistraturii este în măsură să analizeze această hotărâre", a mai spus purtătorul de cuvânt al Tribunalului Dolj. De notat că, pe lângă deţinuţii care au făcut cereri de întrerupere a executării pedepsei, dar nu au avut norocul lui Gorbunov, mai sunt în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova şi oameni care, deşi au afecţiuni grave, preferă să aştepte eliberarea pentru a se trata. Un asemenea exemplu este cel al lui Marian Chiliman, de 33 de ani, care ispăşeşte o pedeapsă de 14 ani de închisoare pentru omor şi care şi-a pierdut complet vederea în anul 2005, în timp ce se afla în spatele gratiilor.

Mihai Gavrilă

Tribunalul Dolj, justiţie copy-paste
După ce sentinţa de întrerupere a executării pedepsei lui Serghei Gorbunov a rămas definitivă, la 12 mai 2008, grefierii Tribunalului Dolj au avut multă treabă: a trebuit să comunice către alte şapte instituţii din ţară, avertizate de faptul că infractorul deosebit de periculos trebuie pus pentru trei luni în libertate, ca să se poată opera de glaucom, iar în acest timp el trebuie să respecte câteva reguli stricte. Şase comunicate identice, redactate cu metoda copy-paste, sunt trimise către şase instituţii care trebuie să aibă grijă ca infractorul liber să umble pe străzile patriei să respecte câteva reguli: să nu părăsească ţara, să nu deţină arme, să nu conducă autovehicule şi să vină la instanţă de câte ori este chemat. Tribunalul Braşov, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Bucureşti, Poliţia Municipiului Braşov, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române – Inspectoratul de Jandarmi Braşov, Poliţia Comunitară Braşov şi Serviciul Public pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor din cadrul Prefecturii Braşov primesc toate câte un asemenea comunicat, datat 16 mai 2008, în timp ce a şaptea adresă, trimisă Penitenciarului de Maximă Siguranţă Craiova, conţine câteva rânduri în plus. Tribunalul Dolj le comunică paznicilor lui Gorbunov ce au de făcut în cazul în care acesta nu mai vrea să se întoarcă la puşcărie: "Dacă la expirarea termenului de întrerupere cel condamnat la pedeapsa închisorii nu se prezintă la locul de deţinere, administraţia trimite de îndată o copie după mandatul de executare organului de poliţie, în vederea executării".
După cum se poate vedea, printr-o decizie dubioasă a judecătorilor au fost puse pe jar şapte instituţii publice. Cel puţin teoretic, pentru că, după cum s-a putut vedea, Gorbunov şi-a văzut liniştit de antrenamentele K1 fără să-l sâcâie vreun poliţist sau vreun jandarm.

Mihai Gavrilă

Grave probleme la Craiova, control în toată ţara
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Virgil Andreieş, a prezentat ieri concluziile preliminare ale verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară a CSM la Dolj, pentru elucidarea împrejurărilor în care s-a dispus suspendarea temporară a executării pedepsei în cazul Serghei Gorbunov. Magistratul Virgil Andreieş a declarat că inspectorii CSM au constatat că există probleme grave la Tribunalul Dolj şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, ca şi la Biroul de Executări Penale al Tribunalului Braşov. “Avem o problemă foarte gravă de practică neunitară în cadrul aceleiaşi secţii penale. Trei dosare cu acelaşi obiect, pe baza aceluiaşi certificat medico-legal, au primit ca rezolvări trei soluţii diferite. Şi la Parchetul Tribunalului Dolj, un procuror declară recurs, altul nu. Grave deficienţe am găsit şi la Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului Braşov, instituţie care nu şi-a îndeplinit obligaţia”, a spus Andreieş. Magistratul a subliniat şi o lacună a sistemului ECRIS, care nu evidenţiază existenţa în acelaşi timp a mai multor cereri ale aceluiaşi condamnat, având acelaşi obiect. Aflând că un număr mare de deţinuţi care au beneficiat de întreruperea executării pedepselor nu s-au mai întors în penitenciare pentru a-şi ispăşi condamnările, şeful CSM a spus că forul suprem al Magistraturii a hotărât să fie verificate, în scurt timp, “toate cererile de amânare, suspendare sau de întrerupere a executării pedepsei cu închisoarea care au fost judecate de instanţele din România”.

Violeta Fotache

Nestingheriţi pe străzi
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a dezvăluit ieri, pornind de la cazul Serghei Gorbunov, existenţa unei rate îngrijorătoare de condamnaţi eliberaţi temporar din închisoare şi care nu s-au mai întors niciodată după gratii. Astfel, din 250 de condamnaţi cărora le-a fost întreruptă pedeapsa, 130 umblă încă liberi şi nevătămaţi fie prin ţară, fie prin străinătăţuri. Şi dacă acestă realitate nu era destul de înfricoşătoare, dintre aceştia 15 sunt criminali condamnaţi la peste 15 ani de închisoare, iar 47 au pedepse între 5 şi 15 ani după gratii pentru tâlhării, violuri, înşelăciuni, sau proxenetism. Dintre cele 45 de unităţi înregistrate în reţeaua penitenciară, peste jumătate (28) au raportat unul sau mai mulţi deţinuţi eliberaţi temporar şi neîntorşi în celule. Întâmplător sau nu, pe primul loc se află, cu 19 asemenea cazuri, Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova, din care a ieşit şi Gorbunov. Recordul de timp petrecut în libertate de un asemenea condamnat îl deţine un anume Toader Timiş. Acesta a fost condamnat pentru furt la patru ani de închisoare, a fost eliberat temporar din motive medicale în 1998 şi de atunci nu a fost găsit de autorităţi. Cu privire la cazul Gorbunov, ANP a recunoscut ieri că angajaţii Penitenciarului Craiova au anunţat cu două luni şi jumătate mai târziu faptul că deţinutul nu s-a mai întors în închisoare. Deşi “învoierea” moldoveanului expirase la data de 15 august 2008, lipsa lui din penitenciar a fost transmisă Poliţiei abia la data de 28 octombrie 2008. Potrivit directorului general ANP, Ioan Băla, vina unei asemenea gafe aparţine unui funcţionar de la Penitenciarul Craiova şi şefului acestuia care nu ar fi monitorizat întreruperea de pedeapsă a lui Gorbunov. Dacă a fost neglijenţă sau nu se va stabili în zilele următoare, ne-a declarat directorul ANP.

Miruna Pasă Petru

Topul penitenciarelor cu deţinuţi liberi
În prezent, în România, 130 de deţinuţi cărora le-a fost întreruptă executarea pedepsei nu s-au mai întors la închisoare.