Recentele inundatii au surprins So-cietatea Nationala de Imbunatatiri Funciare in pragul falimentului. Conturile SNIF sunt blocate de Fisc. Situatia financiara dezastruoasa in care a ajuns SNIF este cauzata de teapa de peste 100 de milioane de do-lari data de autorii celebrei inginerii financiare "Romag 98". Fosti si actuali demnitari cu rang inalt - printre care Mircea Geoana, Ioan Avram Muresan, Mircea Ciumara si Victor Ciorbea - au pus umarul la demararea acestei afaceri paguboase pentru statul roman.

Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare - bagata in faliment de "teapa Romag 98".

Inundatiile din acest an au surprins Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare cu toate conturile blocate de Fisc. Pentru a putea antrena utilajele si oamenii de la SNIF la eforturile de limitare a revarsarii apelor, Guvernul Tariceanu a fost nevoit sa adopte, prin derogare, un act normativ special, deblocand conturile pe o perioada limitata. Situatia dezastruoasa in care a ajuns SNIF este cauzata in mare parte de gaura de peste 100 de milioane de dolari data de autorii celebrei inginerii financiare "Romag 98". Demnitari din Romania si din SUA au pus umarul la demararea si derularea acestei afaceri paguboase, dar nici unul dintre actorii acestui tun financiar nu a fost insa tras la raspundere. Dupa zece ani, SNIF nu se poate redresa financiar, ajungand in pragul falimentului.

NUME GRELE. Panamaua "Romag 98" a fost clocita la jumatatea anilor ’90 in laboratoare ale ingineriilor financiare din SUA, Romania si Cipru. Creierul afacerii, americanul Jan Kaplan - intre timp, spun unele surse, cercetat si chiar arestat de Fiscul american - daduse cateva lovituri asemanatoare in anii 1995-1996 in Ucraina (circa 120 de milioane de dolari) si Polonia (circa 100 de milioane de dolari). In Cehia, in schimb, planul sau a esuat, guvernul de la Praga trimitandu-l la plimbare.

Pentru proiectul destinat Romaniei au facut un lobby asiduu la acea vreme Mircea Geoana, ambasador la Washington, cumnatul sau, Ionut Costea, pe atunci secretar de stat in MFP, dar si ambasadorul SUA la Bucuresti, Alfred Moses. Gurile rele spun ca n-ar fi strain de aceasta afacere nici ex-presedintele Emil Constantinescu, acesta fiind momit cu promisiunea ca, daca va da unda verde proiectului, isi va putea vedea visul cu ochii: o vizita oficiala in SUA, cu toate onorurile cuvenite unui sef de stat european si "lider regional". Alti demnitari romani care si-au legat numele de aceasta afacere urat mirositoare sunt fostii ministri ai Agriculturii Dinu Gavrilescu si Ioan Avram Muresan, fostii ministrii ai Finantelor Mircea Ciumara si Decebal Traian Remes, precum si ex-premierul Victor Ciorbea. Acesta a girat jaful impreuna cu membrii cabinetului sau, adoptand cateva acte normative in acest scop, inclusiv hotararea privind garantarea de catre stat a unui imprumut extern de 160 de milioane de dolari.

DESFASURATOR. Derularea afacerii si itele ei sunt incurcate. Firma lui Jan Kaplan, TransChem Finance & Trade Corporation, cu sediul in Miami - SUA, se obliga sa aduca in Romania 95 de pachete agricole, care urmau sa fie concesionate si, in final, vandute unor fermieri romani, asociati in acest scop pe suprafete de 650 de hectare. Fermierii urmau sa achite utilajele in rate semestriale, sub forma de bani si/sau produse, intr-o perioada de cinci ani. Pentru gestionarea proiectului s-a format societatea mixta SC Agroserv SRL: 51% SNIF si 49% TransChem. Utilajele, luate de TransChem din SUA cu un prim credit de 80 de milioane de dolari, garantat de Guvernul Romaniei, au inceput sa vina in tara, Agroserv incheind 67 de contracte cu tot atatea asociatii de fermieri. Numai ca, fara a avea calitatea necesara, Agroserv cedeaza gestiunea proiectului unei societati-capusa, nou-infiintata in acest scop - Transag Production Company - avand ca actionari firma T-Ag Limited, un off shore din Cipru (99,89%), si 11 cetateni americani, fiecare cu un aport la capitalul social de cate... 7 (sapte) dolari, reprezentand 0,00990% din actiuni. De program s-a ales praful. Transag a dat vina pe asociatiile de producatori, care nu si-ar fi platit la timp ratele, iar producatorii au acuzat Transag ca nu si-a indeplinit angajamentele. Intre timp insa au ajuns la scadenta primele rate ale imprumutului extern, circa 15 milioane de dolari, plus dobanzi si comisioane, pe care le-a achitat garantul, adica Ministerul Finantelor. In schimb, Transag Production Company a incasat, in avans peste 6 milioane de dolari, pentru "management si consultanta".

URME STERSE. La inceputul anului 2001, noul ministru al Agriculturii, Ilie Sarbu, dispunea rezilierea contractelor cu producatorii agricoli si gruparea tuturor utilajelor in cateva zone controlate de lideri sau apropiati ai PSD: Braila, Giurgiu si Dolj. Pretextul: prin prestarea de servicii marilor proprietari sau concesionari de terenuri agricole din aceste zone (gen Culita Tarata, cu Insula Mare a Brailei), se vor incasa banii necesari pentru returnarea creditului extern. Dar n-a fost sa fie (vorba vine), "marii proprietari" dovedindu-se rau-platnici, astfel ca ratele la creditul extern au ramas tot in seama statului.

GEOANA: "HABAR N-AM"

Ambasadorul Romaniei la Washington in acea vreme, Mircea Geoana, actualul presedinte al PSD, nu neaga faptul ca a pus umarul la demararea acestei afaceri, dar, ca un facut, nici domnia sa nu-si mai aminteste ce s-a intamplat. "Stiu ca mi s-a imputat ca am sprijinit proiectul, dar eu nu am nici o vina pentru ce a urmat. De fapt, habar n-am ce s-a mai intamplat. Pe Ian Kaplan, intr-adevar, l-am cunoscut, asa cum am cunoscut foarte multi oameni de afaceri americani, cu care intram in contact in calitate de ambasador. Dar asta nu dovedeste nimic" - ne-a declarat Geoana.

MURESAN: "GREU DE GASIT"

Ioan Avram Muresan este de negasit. Timp de aproape doua saptamani am incercat sa-l contactam pe telefonul mobil, la sediile PNTCD din Bucuresti si din Baia Mare, dar a fost imposibil. "N-a mai dat pe aici de mult, nu mai stim nimic de el" - ni s-a spus de la secretariatul PNTCD din Bucuresti. Acelasi raspuns am primit si de la sediul PNTCD Maramures. "Nu mai trece pe-aici, iar telefonul pe care-l avem noi in baza de date nu mai este valabil" - ne-a declarat secretara. Un apropiat de-al dlui Muresan ne-a spus: "Dom’le, si eu il caut de cateva luni, dar nu reusesc sa dau de el. Parca s-a evaporat".

ANAF PUNE PIERDERILE IN SEAMA SNIF

Luigi Berghes, actualul presedinte-director general al SNIF, a gasit societatea intr-o situatie dezastruoasa: "Toate angaralele acestui proiect pagubos pentru partea romana au ramas in sarcina SNIF. ANAF-ul a venit si ne-a imputat noua pierderile, apoi ne-a blocat conturile. Unde era insa Fiscul atunci cand SNIF era folosita drept paravan de catre acesti aventurieri?" - intreaba seful SNIF. Acesta a formulat plangere penala impotriva fostei conduceri a societatii, dar Procuratura a dat solutia neinceperii urmaririi penale. Berghes a sesizat recent Parlamentul, pe primul-ministru, Calin Popescu Tariceanu, si pe presedintele Traian Basescu, sperand ca cineva va face totusi dreptate.

UTILAJE NICI MACAR NOI, CI REVOPSITE

Nici Ilie Sarbu, cel care, in calitate de ministru al Agriculturii in guvernul PSD, a deturnat proiectul "Romag 98", nu-si mai aminteste mare lucru, desi au trecut de-atunci doar trei ani. "Au fost o gramada de discutii pe tema asta, unii au spus ca utilajele nici macar nu erau noi, ca unele erau revopsite, ca s-au platit prea multi bani etc. Stiu ca am facut o plangere penala, dar nu mai stiu ce s-a intamplat cu ea" - ne-a declarat Sarbu. In privinta deturnarii utilajelor spre folosul "marilor proprietari", Sarbu se justifica in felul urmator: "Le-am dat pentru prestari servicii, oricum stateau degeaba si era o seceta mare. Daca beneficiarii au platit sau nu pentru aceste servicii, nu mai stiu, nu-mi mai amintesc".

CIUMARA: "INTREBATI-L PE MURESAN, ERA IDEEA LUI"

Mircea Ciumara a semnat nr. HG 686 din 4 noiembrie 1997, care a stat la baza acestei afaceri murdare. "Sunt zece ani de-atunci, nu-mi mai amintesc mare lucru, nu mai stiu detaliile, dar cel mai bine ar fi sa-l intrebati pe Ioan Muresan despre treaba asta, pentru ca a fost ideea lui, ne-a impuiat capul cu ea" - spune Ciumara. Acesta a tinut sa precizeze ca s-a retras din politica si lucreaza acum la Academia Romana.