Ţiganii şi-au halit ajutoarele Europei şi ale României

Există în ţara noastră oameni pentru care statul român plăteşte un salariu de 480 de euro zilnic. Ei sunt aşa-nu­miţii experţi, care oferă consultanţă statului în cadrul programului Phare 2005, în care sunt plătiţi să facă acte de identitate pentru ţiganii care nu au aşa ceva. Unii dintre experţi, ţigani şi ei, joacă rol dublu, fiind în acelaşi timp beneficiari ai fondurilor, dar şi controlori. Aşa s-au dus pe apa sâmbetei 3,3 mi­lioane de euro, în ciuda faptului că aceste documente trebuiau făcute gratis de primării. La jumătatea anului 2007 a fost demarat proiectul Phare 2005 intitulat "Accelerarea implementării strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor". Obiectivul era, după cum spune şi denumirea, îmbunătăţirea situaţiei ţiganilor care nu aveau acces la serviciile publice sau pe piaţa muncii. În cadrul acestui program a fost alocată o sumă de 2.830.000 de euro, din care au fost finanţate 62 de proiecte pentru crearea documentelor de identitate pentru ţigani. Guvernul României a contribuit cu 830.000 de euro, restul banilor fiind alocaţi de Uniunea Europeană.

Există în ţara noastră oameni care câştigă, angajaţi fiind de stat, şi 480 de euro zilnic.
Ei sunt aşa-numiţii experţi de consultanţă plă­tiţi să verifice cum se fac acte de identitate pentru ţiganii care nu au aşa ceva. Unii dintre experţi, ţigani şi ei, joacă rol dublu, fiind în acelaşi timp beneficiari ai fondurilor, dar şi controlori. Aşa s-au dus pe apa sâmbetei 3,3 mi­­lioane de euro, în ciuda faptului că aceste documente trebuiau făcute gratis de primării.

La jumătatea anului 2007 a fost demarat proiectul Phare 2005 intitulat "Accelera­rea implementării strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor". Obiectivul era, după cum spune şi denumirea, îmbună­tăţirea situaţiei ţiganilor care nu aveau acces la serviciile publice sau pe piaţa muncii. În cadrul acestui program a fost alocată o sumă de 2.830.000 de euro pentru finanţarea a 62 de proiecte pentru crearea cărţilor de identitate pentru ţigani. Guvernul României a contribuit cu 830.000 de euro, restul banilor fiind alocaţi de Uniunea Europeană, deşi legislaţia româ­nească prevede că în unele cazuri eliberarea acestor documente este gratuită.

Persoanele care nu realizează venituri sau cele care sunt incluse în programe de protecţie socială sunt scutite de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de indentitate, conform Hotărârii 1375 din anul 2006. "Situaţia nominală a persoanelor cărora li s-au schimbat documentele se transmite Primăriei care suportă cheltuielile pentru producerea şi eli­berarea acestora", a declarat Sergiu Mocanu, director executiv al Direcţiei Generale de Evidenţă a Populaţiei a Municipiului Bucureşti. Deci, s-au plătit bani pentru ceva ce primăriile trebuiau să facă gratuit, pentru că majoritatea ţiganilor, din zonele unde au fost implementate diverse proiecte, se încadrează în preve­derile acestei hotărâri.

CONSULTANŢĂ CU BANII GUVERNULUI
Pe lângă cele două milioane de euro, UE a mai alocat alţi 500.000 de euro pentru consultanţă. Contractul a fost câştigat de firma White Young Green - WYG împreună cu organizaţia Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună, însă o parte din serviciile pe care trebuia să le presteze WYG au fost realizate din banii Secretariatului General al Guvernului (SGG), fără ca aceşti bani să se reîntoarcă în vistieria statului.
White Young Green Internaţional SRL este controlată de WYG International Projects Limited din Marea Britanie, care deţine 98% din acţiuni, restul aparţinând britanicului David Charles Ford. WYG International Projects Limited este un fond de investiţii din Marea Britanie.

Consorţiul trebuia să elaboreze Ghidul Solicitantului, să îl promoveze în comunităţile de ţi­gani, să evalueze proiectele depuse, să-i sprijine pe cei care urmau să implementeze pro­iectele şi să proceseze rapoartele ce urmau a fi întocmite. Ghidul Solicitantului era obligatoriu pentru organizaţiile ONG-uri şi autorităţile lo­cale sau judeţene care voiau să acceseze fonduri nerambursabile pentru realizarea de do­cumentele de identitate.

Cu toate acestea, Ghi­dul Solicitantului a fost realizat din banii Secretariatul General al Guvernului înainte de a fi semnat contractul de consultanţă cu WYG pentru că nu erau bani. Astfel, WYG a primit bani şi pentru ce făcuse deja Secretariatul General. Medana Mihuţ, şefa Unităţii de Imple­men­tare a Proiectelor din cadrul SGG, a încercat să explice cumva de ce s-a procedat aşa, dar fără a fi convingătoare: "Pentru că procedura de licitaţie s-a prelungit şi nu puteam să pierdem banii pentru asistenţa tehnică, am făcut noi ghidul aplicantului. L-am şi tipărit din banii noştri pentru o sesiune de informare la Centrul Infoeuropa. Am făcut CD-uri pentru prefecturi. Nu ştiu ce costuri am avut pentru că nu au fost foarte mari. Dar nu se poate să ce­rem banii înapoi. Noi nu avem voie să ne atin­gem de bani Phare pentru ghid, nu este legal să le cerem banii înapoi". Apoi, Mihuţ şi-a amintit că Secretariatul General are un buget şi că acest proiect putea fi implementat de instituţia la care lucrează. Până la urmă, concluzia este cla­ră, guvernul a plătit, iar WYG a rămas cu banii.


SALARII GRASE PENTRU ŞMECHERI
Prin acest program Phare Guvernul României şi Uniunea Europeană au finanţat 62 de proiecte din diferite zone ale ţării pentru realizarea a 25 de mii de documente de identitate. Cei implicaţi în cadrul acestui program trebuiau să vegheze la implementarea proiec­telor. Marian Daragiu este unul dintre experţii juniori angajaţi în cadrul programului şi trebuie să monitorizeze felul în care se implementează proiectele pe zona Transilvania.

Totodată, el conduce şi Fundaţia Ruhama care a beneficiat din partea Guvernului de două proiecte în valoare de 100.000 de euro. Fundaţia Ruhama a fost înfiinţată de Marian Daragiu, Leontina Daragiu şi Ioan Bică, pentru a desfăşura activităţi de ajutorare a familiilor nevoiaşe. În anul 2002, fundaţia a înfiinţat societatea Plan Info SRL din Oradea, ai cărei administratori erau la acea vreme Marian şi Leontina Daragiu. Astfel, şeful fundaţiei Ruhama a fost plătit de Guvern şi UE să verifice ce face fundaţia lui. Cu un tupeu fantastic, Daragiu a negat acest lucru: "Eu nu am fost implicat în proiectele Fundaţiei Ruhama.Nu o să găsiţi numele meu în nici un document! Ce legătură am eu ca persoană independentă cu fundaţia? Organizaţia a participat la o licitaţie, iar eu ca expert am fost contractat, dar nu am fost implicat în monitorizarea acestor proiecte în Oradea".

În cadrul acestui program statul român a decontat oficial salarii cuprinse între 100 şi 480 de euro pe zi experţilor români care se ocupă de implementarea proiectului. Neoficial însă experţii primesc mult mai puţin, restul banilor ajungând în contul firmei de consultanţă. Astfel, Corina Atanasiu, liderul proiectului, a lucrat 250 de zile pentru care statul român a plătit 120.000 de euro.

Potrivit unui document obţinut de la SGG pentru trei experţi-cheie s-a plătit nu mai puţin de 312.000 de euro pentru câteva luni de muncă. Alături de cei trei specialişti au mai fost plătiţi alţi zece consultanţi care au primit în total puţin peste 110.000 de euro. Gelu Duminică, directorul executiv al Agenţiei Împreună, a recunoscut că la mijloc e ceva în neregulă: "Chiar dacă în buget expertul este trecut cu 480 de euro pe zi, în realitate primeşte o altă sumă, pe bază de contract legal. Expertul semnează pe cât ia. WYG, de exemplu, se duce la autoritatea contractantă şi spune: omul meu a lucrat 20 de zile pe chestia asta, iar costul unitar este de 480 de euro. Cu cât îl plăteşte WYG mai departe e fix problema lui, pentru că au contract". Aceste şmecherii financiare ar trebui să dea de gândit autorităţilor de control din domeniu, dar şi OLAF-ului, instituţia Comisiei Europene care verifică cum sunt cheltuiţi banii comunitari.

Contract făcut pe genunchi
Ca să nu se piardă banii alocaţi acestui Program Phare, angajaţii Secretariatului General al Guvernului au apelat la tot felul de tertipuri pentru a fenta legislaţia. Contractul cu consorţiul WYG - Împreună a fost semnat cu 12 zile înainte de termenul-limită pentru depunerea pro­iectelor.
Potrivit legislaţiei, cu zece zile înainte de termenul-limită firma care a câştigat contractul de asistenţă tehnică nu mai are voie să acorde consultanţă ONG-urilor sau autorităţilor locale care vor să depună proiecte.
Practic, consorţiu WIG - Împreună avea doar două zile ladispoziţie pentru consultanţă. Gelu Du­minică de la "Împreună" a susţinut că este vina Guvernului, care nu s-a arătat deloc grăbit să semneze contractul de asistenţa tehnică şi că dacă nu făcea SGG ghidul şi promovarea, banii s-ar fi pierdut.
Şi cum în cele două zile nu se puteau face prea multe, SGG împreună cu consultanţii s-au decis să organizeze la nivel na­ţio­nal mai multe întâlniri, în care chipurile răs­pundeau la întrebările celor care voiau să contracteze proiecte.
Însă, echipa de consultanţă le explica organizaţiilor non-guvernamentale termenii de referinţă pentru că dacă nu făceau acest lucru se trezeau fără cereri de proiecte, iar banii trebuiau returnaţi Uniunii Europene. "Noi, teoretic şi legal, nu prea mai aveam voie să facem nimic. Oamenii pri­meau răspunsul oral, pentru că altă variantă nu mai exista", a mai spus Gelu Duminică.