Ucraina şi Georgia s-au ales cu încurajări

PERDANTE ● Kievul şi Tbilisi rămân în faţa uşilor deschise ale NATO
Răspunsul privind primirea MAP a fost negativ pentru Ucraina şi Georgia. Motivul oficial a fost că ele "trebuie să mai facă progrese", ce le vor fi evaluate abia în luna decembrie.


"NATO salută aspiraţiile de aderare ale Ucrainei şi Georgiei. Am căzut de acord, astăzi, că aceste ţări vor deveni membre NATO". Sub această formulare optimistă a anunţat, ieri, secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer, după reuniunea de dimineaţă a Consiliului Nord-Atlantic, refuzul NATO de a le da celor două ţări MAP (planul de pregătire pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică). MAP este etapa următoare pe calea spre aderare. "Începe o perioadă de angajamente intense la nivel înalt", a mai spus Scgeffer, precizând că miniştrii de Externe ai ţărilor membre vor face o primă evaluare a progreselor celor două ţări aspirante la statutul de membre NATO, abia în luna decembrie. "Ei au autoritatea de a hotărî implementarea MAP în Ucraina şi Georgia", a specificat secretarul general al Alianţei.


OPOZANŢII. Germania şi Franţa au condus, ieri, opoziţia în sânul Alianţei la acordarea MAP Ucrainei şi Georgiei, motivând că "mişcarea ar fi prematură", din moment ce susţinerea publică privind aderarea este mai mică de 30% în Ucraina, iar Georgia nu-şi poate controla toate teritoriile, din cauza conflictelor îngheţate cu separatiştii susţinuţi de Rusia. Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, sunt îngrijoraţi, potrivit presei occidentale, că aderarea Ucrainei şi Georgiei la NATO ar provoca o criză de proporţii Moscovei, căreia nu i-ar conveni să-şi vadă graniţele de sud-vest şi conductele de gaz şi de petrol către Europa occidentală întretăiate de NATO. Aceste comentarii de presă au fost însă negate de cei vizaţi. Totuşi, discuţiile despre aderarea la NATO a Georgiei şi Ucrainei, două foste republici sovietice, au divizat membrii NATO. Statele Unite şi numeroase ţări din Europa Centrală şi de Est au fost în favoarea unei includeri a celor două ţări în MAP, zece membri, în frunte cu Germania şi Franţa, s-au luptat să o amâne.


IUŞCENKO, OPTIMIST. În absenţa unei invitaţii la MAP pentru Kiev şi Tbilisi, oficialităţile NATO au declarat că le vor oferi celor două foste republici sovietice textul unui prospect privind pregătirile pentru primirea MAP, pentru a le încuraja să-şi continue reformele politică şi militară. Este un fel de "invitaţie la invitaţie" la aderare. "Pentru Ucraina, este vorba doar despre o chestiune de timp", a declarat ieri, la conferinţa de presă de la Palatul Parlamentului, Viktor Iuşcenko. Preşedintele ucrainean s-a declarat optimist în ceea ce priveşte şansele ca ţara sa să fie invitată într-un viitor cât mai apropiat să se alăture Alianţei, precizând că "atitudinea aliaţilor faţă de cererea Ucrainei a fost fermă şi corectă". "Nu vreau să formulăm critici, ci mesaje pozitive", a mai spus Iuşcenko, afirmând că discuţiile de la summit despre Ucraina au fost "destul de aprinse", dar, cu toate acestea, "fără a se plăti un preţ mic, s-a ajuns la o decizie istorică". Iuşcenko a mai spus că refuzul NATO a fost, de fapt, "o victorie pentru Ucraina", pentru că aliaţii "vor reveni la o decizie favorabilă privind Ucraina", iar "opinia unanimă a fost că Ucraina va fi membră a NATO". Preşedintele ucrainean a mai precizat că "procedurile de aderare vor fi separate" pentru cele două ţări.

Georgia şi Ucraina "vor deveni membre NATO. Ambele ţări au avut contribuţii de valoare la operaţiunile Alianţei. Statele membre salută aspiraţiile şi reformele la care s-au angajat cele două ţări", a spus ieri secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, insistând asupra faptului că statele NATO vor observa îndeaproape evoluţia politică din cele două state, cu precădere alegerile din Georgia din mai. Oficialul a precizat că o evaluare a acestor ţări va fi făcută abia în decembrie 2008, în cadrul unei reuniuni la nivel de miniştri ai NATO. Planul de acţiune pentru aderare (MAP) este următoarea etapă pentru Georgia şi Ucraina. Statele membre susţin demersurile Kievului şi Tbilisi pentru acordarea MAP. "De aceea vom începe o perioadă de angajament intensificat cu ambele state, la nivel politic înalt", a declarat, în încheiere, Scheffer.

• Anca Aldea

Una dintre mizele Summit-ului NATO de la Bucureşti – Afganistanul – a fost amplu dezbătută ieri în cadrul Consiliului Nord-Atlantic. Printre concluziile acestei reuniuni a fost şi aceea că Franţa şi-a reiterat participarea militară în Afganistan, preşedintele Nicolas Sarkozy (foto) promiţând să trimită aproximativ 700 de militari. "Franţa vrea să-şi reia rolul deplin în NATO. Am decis trimiterea a 700 de militari francezi pentru efectuarea unei misiuni care să sporească securitatea afgană, să permită formarea trupelor afgane şi să ajute la reconstrucţia acestei ţări", a spus ieri preşedintele francez, în timpul unei conferinţe de presă susţinută împreună cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

LOC CUVENIT. Cu acest angajament, Sarkozy a considerat că "Franţa şi-a reluat locul ce i se cuvine printre aliaţi". Şeful statului francez a amintit de faptul că George W. Bush l-a felicitat pentru angajamentul militar din Afganistan. "Ni s-a propus preluarea responsabilităţii în estul Afganistanului", a continuat Sarkozy, insistând asupra faptului că apărarea libertăţii şi securitatea Afganistanului sunt angajamentele primordiale ale Alianţei Transatlantice. "În urma deciziei Franţei (de a suplimenta trupele – n.r.), unii dintre aliaţi fie îşi vor menţine contingentele – mă gândesc la canadieni – fie vor trimite întăriri", a adăugat Sarkozy. El a ţinut totodată să precizeze că nu au existat negocieri cu Franţa pe problema suplimentării trupelor, ci că a primit o invitaţie din partea americanilor de a trimite încă un batalion în Afganistan, iar Sarkozy s-a conformat. Potrivit liderului francez, obiectivul-cheie al NATO, stabilit cu ocazia summit-ului de la Bucureşti, constă în menţinerea păcii. Sarkozy a mai spus la summit-ul de la Bucureşti că la anul va lua o decizie cu privire la reîntoarcerea Franţei la comanda militară integrată a Alianţei, manevră care nu a mai fost făcută de peste patru decenii, din vremea generalui Charles de Gaulle.

• Anca Aldea