Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Treci prin viaţa asta trăind după cum crezi tu că e mai bine să trăieşti. Nu trebuie să respecţi prea multe reguli.
Faci ce-ţi place, te poartă paşii către şcoală, fie că-ţi place, fie că trebuie, fie că eşti obligat de părinţi sau de societate.
BOABE DE ROUĂ - “Dragostea-i destin străvechi”
Treci prin viaţa asta trăind după cum crezi tu că e mai bine să trăieşti. Nu trebuie să respecţi prea multe reguli.
Faci ce-ţi place, te poartă paşii către şcoală, fie că-ţi place, fie că trebuie, fie că eşti obligat de părinţi sau de societate. În drumul tău către propria-ţi împlinire, poţi să afli despre limbajul trupului fără să înţelegi prea mult ce e asta. Simţi totul ca pe o ameţeală plăcută… parcă zbori. Simţi atracţia care vine spre tine de undeva de unde nici cu gândul nu gândeşti. Într-o bună zi îţi apare cineva care-ţi schimbă viaţa definitiv. La început crezi că e doar un joc ce-ţi vine ţie din altă lume. Te trezeşti că primeşti, că accepţi să intri în nebunia asta frumoasă, că te prinde frumos ameţeala asta. N-o vezi decât pe ea, ea nu-l vede decât pe el… vă căutaţi ca orbeţii fără să realizaţi că sunteţi deja îndrăgostiţi. Când vă căutaţi, nu ştiţi nimic despre chimie… chimia fluidelor care se mişcă între voi… limbajul trupului, o anume atracţie inefabilă pe care n-o poţi explica, dar nici nu vrei… se întâmplă pur şi simplu. Am să-ţi spun ceva: sunt semeni de-ai noştri care “lucrează” cu bioenergia şi care atunci când sunt întrebaţi cum e cu “chestia” asta, îţi spun că ei pot să facă, dar nu pot să explice! Să fie mâna lui Dumnezeu aici? Mai mult ca sigur că da… Aşa e şi cu dragostea ta, ea vine pur şi simplu… “Dragostea-i destin străvechi/ Cu cireşe la urechi”… spunea un poet!
Citește pe Antena3.ro
CUVINTE NEROSTITE. Eu am trăit acest sentiment şi aş putea să-ţi vorbesc mult şi bine. Nu e nimerit să-ţi spun eu… mai degrabă te-aş asculta eu pe tine, să vedem dacă a fost la fel, dacă ai simţit la fel, dacă te-ai bucurat sau şi mai departe… dacă te-a durut la fel. Când apare sufletul pereche, nu-ţi doreşti decât să fii non stop cu el, cât mai aproape, cât mai intens, cât mai mult, cât mai departe de lumea dezlănţuită… e ca şi cum s-ar întâlni o stea cu altă stea! Şi apoi când o acoperi cu sărutările tale, când o cuprinzi cu palmele tale, când simţi nevoia s-o ocroteşti cu frumuseţea adierii sufletului tău atât de cald, de pur, de curat... nu e loc de nimic urât atunci. În tremurul palmei tale pe obrazul ei nu încape minciuna… atunci n-o puteai minţi! E frumoasă, e tânără, în mintea ei bântuie idei de care nu bănuieşti că vei afla şi tu într-o bună zi şi pe care reuşeşti să le pătrunzi uşor, asta pentru că ea vrea ca tu să afli, să ştii, să comunici cu ea şi astfel. Nu visezi decât la îmbrăţişare, la acea îmbrăţişare! Urme de parfum şi cuvinte nerostite, amintiri de spus în singurătate, şoapte şoptite cu gura lipită de pernă şi cu gândul plecat spre regăsire. Nimeni, niciodată, nu-ţi va scoate din minte amintirile astea! Un înger va reneni din când în când la fereastra ta. Nu te aştepta să-l vezi vreodată... doar că el va fi acolo când te aştepţi mai puţin! Şi atunci când deschizând fereastra vei găsi urme de boabe de rouă dimineaţa, să ştii că poate îngerul a fost acolo şi a plâns pentru tine… doar că el sigur nu vrea să ştii!
