Uniforma scolara, mandrie si chin

Hulita, controversata sau, dimpotriva, purtata cu mandrie, uniforma scolara a supravietuit, in forme diferite, tuturor timpurilor, de la introducerea ei in tara noastra de catre academicianul Theodor Costescu, in 1897, pana in zilele noastre. Cu doar 15 ani in urma, elevii, de la bobocii de clasa I pana la liceenii admiratori ai Oanei Sarbu, mergeau la scoala in binecunoscuta uniforma albastra, cu sepci ca ale portarilor, pe care trebuia musai cusut cu litere aurii numarul scolii.

Uniforma a fost si este inca un subiect controversat. In 1897, Theodor Costescu (1864-1939), fiul unui invatator de la scoala din Rovinari, Gorj, a adus pentru prima data in tara noastra uniforma scolara, pentru scolarii din Turnu-Severin. Dupa studiile in strainatate s-a reintors in tara, punandu-se in slujba ridicarii prin educatie a tinerei Romanii. Peste aproape 40 de ani, in 1934, devenea membru de onoare al Academiei Romane.

PURTATA CU MANDRIE. Inainte de instaurarea regimului comunist, uniforma scolara avea o insemnatate total diferita fata de cea pe care a capatat-o in ultimii 50 de ani. Era un motiv de mandrie pentru elevii scolilor romanesti, pentru ca fiecare unitate scolara avea pe atunci propria uniforma. Din aceasta cauza nici nu exista reglementari oficiale cu privire la tinuta elevilor. Uniforma nu era vazuta ca un instrument de distrugere a individului. Elevii Liceului "Gheorghe Lazar", cei ai Colegiului "Sf. Sava" o purtau cu cel mai mare respect. Chiar si uniforma strajerilor - inventati de Carol al II-lea - asemanatoare cu a pionierilor, era etalata cu fala. Atitudinea ostila fata de uniforma scolara s-a nascut in timpul comunistilor. De la un capat la altul, tinerii Romaniei erau imbracati in haine albastre si camasi cu picatele. Orice incercare de a iesi in evidenta era drastic reprimata.

Dorinta regimului comunist de a topi cat mai mult posibil individualitatea cetatenilor sai intr-o masa omogena se concretiza incepand cu primii ani de viata. Din grupa I de gradinita, prescolarii erau imbracati in camasi portocalii si pantaloni albastri.

Cravatele rosii, asemanatoare unor limbi de pantofi, erau agatate precar de cate un nasture de la gat, iar capul - acoperit de o sapca albastra de muncitor nord-coreean.

PIONIERII. Din clasa a II-a, moment crucial in ierarhia de partid, cand cei mici erau "facuti" pionieri, cravata rosie cu tricolor devenea un accesoriu obligatoriu. Cravata rosie, trecuta prin jurul gatului si prinsa cu un inel de plastic transparent care se cumpara din librarii, avea totusi o utilitate practica: incerca sa ii fereasca pe copii de guturaiul care ii ameninta in scolile geroase. Pentru fete, suferinta venea de la un accesoriu: bentita. O fasie alba de material textil trebuia in permanenta sa le protejeze fruntea. Bentita alba a scolaritelor simboliza curatenia viitoarei femei socialiste, daruirea pentru patrie si popor, obligatoriu in aceasta ordine. Cei care au facut scoala in perioada comunista isi amintesc bine ca orice abatere de la imaginea standard a elevului era taxata. Rujul si lacul de unghii le erau prohibite pana si liceenelor din clasa a XII-a. Pe sub sepcile baietilor nu trebuia sa iasa prea mult par. In adolescenta, cand sentimentul de revolta capata dimensiuni importante, tinerii se simteau in uniforma ca intr-o camasa de forta.

PE MOARTE. Uniforma scolara comunista a mai rezistat cativa ani dupa 1990 in gimnaziu. Acum, cu unele modificari de natura estetica, mai supravietuieste in ciclul primar, dar numai acolo unde scolile nu si-au introdus propriile uniforme. O uniforma scolara costa acum in jur de 700.000 de lei pentru baieti, iar pentru fete 500.000. O cravata este 50.000 de lei, iar camasile sunt cam 250.000 bucata. "Inaintea inceperii scolii se vand cam trei uniforme pe zi", spune Aurica Preda, vanzatoare intr-un mare magazin bucurestean, unul dintre putinele care mai comercializeaza asemenea produse.

LICEELE "REGINA MARIA" SI "CARMEN SILVA"

Cele trei fiice ale familiei Pandele Delcea, medicul veterinar al Casei Regale, isi amintesc de uniformele scolare pe care le-au purtat in perioada interbelica si dupa razboi. Cea mai mare, Emilia (Delcea) Indrei, a fost eleva a Liceului "Regina Maria" din Bucuresti in perioada 1943-1947. Ea isi aminteste cu nostalgie: "In anul 1939, cand am inceput prima clasa primara, mergeam la scoala cu o uniforma simpla, o rochita deschisa la culoare, iar la gat aveam un fel de fundita formata dintr-o panglica. Atunci se faceau ca si acum patru clase primare, iar apoi dadeam examen de admitere la liceu. Clasa I de liceu era de fapt clasa a V-a de astazi. La liceu aveam o uniforma foarte frumoasa si decenta. Purtam o rochie de culoare bleumarin, cu guler alb, brodat frumos pe margine. Toate elevele erau incaltate cu pantofi negri si ciorapi albi". Lucia (Delcea) Anton, fiica mijlocie a familiei Delcea, a fost tot la Liceul "Regina Maria" si a purtat aceeasi uniforma ca si sora sa Emilia.

Pe vremea aceea erau licee de fete si de baieti. Erau renumite Liceele de fete "Regina Maria" si "Carmen Silva", care concurau cu Liceele de baieti "Sf. Sava" si "Lazar". Paula (Delcea) Hodovanski, cea mai mica dintre surori, a urmat clasele primare la Liceul "Carmen Silva". "Uniforma noastra era deosebita fata de a fetelor de la "Regina Maria". Eu aveam o fusta albastra plisata si camasa alba, iar pe cap imi puneam un basc bleumarin. Purtam cu mandrie matricola scolara pe care erau inscriptionate initialele "LCS". Imi aduc aminte ca trebuia sa avem prinsa matricola atat la camasa, cat si la haina. Baietii de la "Sava" si "Lazar" purtau ca uniforme costume. De fapt, uniformele baietilor nu prea s-au schimbat de-a lungul timpului", ne povesteste Paula Hodovanski. (Steluta Indrei)

TRAISTUTE CUSUTE DE MANA

Floarea Ichim are astazi 74 de ani. A facut doar patru clase, ca atat si-au permis parintii, tarani care lucrau pamantul, sa o tina la scoala. "Pe vremea mea nu erau uniforme. Ne duceam la scoala cu ce aveam mai bun de imbracat pe acasa. Daca aveam o rochie mai buna, pe aia o imbracam. Iar ghiozdanele?! Ghiozdanele erau de fapt niste traistute pe care ni le coseam singuri. Noi, fetele, ne faceam traistute cu doua manere, ca sa le ducem asa, ca domnisoarele, iar baietii aveau traista cu o baiera, de o puneau dupa gat. Atat, nimic deosebit. Mult mai tarziu au aparut uniformele astea cu patratele, dar noi de mult nu mai eram la scoala." (C.A.)

UNIFORME KAKI SI BLEUMARIN IN TARNAVENI

"In clasele primare nu am avut uniforme. Fiecare mergea la scoala in hainele pe care le avea. Abia din gimnaziu au fost obligatorii si aveam numar matricol", povesteste Iuliu Man. Elevul din acea vreme al Gimnaziului "Andrei Barseanu" din Tarnaveni isi aduce aminte ca fiecare scoala avea uniforma ei. "Tin minte ca la un moment dat aveam uniforma kaki si apoi bleumarin." Cei peste 60 de ani care au trecut de atunci au sters o parte din amintiri. Elevii aveau si costume de cercetas sau de strajer, pe care le purtau la sarbatori sau in alte zile speciale. "La liceu in Blaj am purtat uniforme. In ultimul an, in cel de-al treilea trimestru aveau voie sa mergi cu costum si cu palarie", isi aminteste fostul elev. (Cristian Petru)

Snurul si fundita, semnele scolilor

Numar matricol pe umar, chipiu cu cozoroc rotund sau patrat, pelerine... ca la manastire, toate acestea se purtau in scoala pe la 1920 si s-au pastrat pana spre 1940. Cei ce au avut parte de asa ceva isi aduc aminte cu mandrie de uniformele lor.

"Sa mergi la scoala, mai ales la liceu, in perioada razboaielor mondiale... era o performanta", spune Silvia Dumitrescu, o bucuresteanca in varsta de 84 de ani. Este bucuresteanca de ceva ani, dar scoala si-a facut-o in Giurgiu, localitatea ei natala. Din 1927, vreme de patru ani, Silvia a fost inscrisa la "primara". Ea a fost intr-o scoala de fete, uniforma era obligatorie. "Mi-o cumparau parintii de la croitor", isi aminteste Silvia. Aveau un fel de rochite, cu picatele, albe si albastre, asemanatoare cu cele din ziua de azi. Gulerul alb, detasabil, cu model pe margine si innobilat cu o funda de culoare rosie, semn ca sunt in ciclul primar, completa garderoba micutelor domnisoare. "Eram frumusele", completeaza Silvia Dumitrescu. Dupa cei patru ani de "primara", domnisoara Silvia a intrat la liceu, unul tot de fete. "Uniforma s-a schimbat. Aveam o rochie neagra cu guler alb brodat. Mai aveam si o funda mare, neagra, ca de liceu", spune Silvia. Liceul nu era obligatoriu, trebuia sa platesti tot felul de taxe ca sa ai parte de el, opt ani dura ciclul liceal. Sa tot cumperi uniforme, erau obligatorii! "Eram mandre de uniformele noastre, de ce sa nu fim?", spune Silvia. La Liceul Ortodox din Giurgiu, din cate isi mai aminteste Silvia, elevele purtau rochii albastre, iar deasupra rochiilor aveau cate un sort negru cu bretele.

BUCURESTI - LA MASCULIN. Sotul Silviei, Nicolae Dumitrescu, este un bucurestean "original", nascut si crescut in Capitala. De uniforma pe care o purta in "primara" nu-si mai aduce aminte prea multe lucruri, au trecut ani multi de atunci, din 1923, de cand a inceput Nicolae sa invete carte. De la "bucurestean" afli insa multe amanunte legate de liceu. "Toate liceele aveau uniforme kaki, dar si elemente particulare", isi aminteste Nicolae. La Liceul "Lazar", unde si-a petrecut opt ani din viata studiind, uniforma kaki era completata de un chipiu, o sapca cu un snur albastru la cozoroc si banda albastra pe maneci. Nu lipsea nici numarul de "inmatriculare" de pe umar. "Cand chiuleai de la scoala si te vedea cineva band, fumand sau prin vreo cofetarie sau un local ceva, isi nota numarul tau matricol, se uita ce culoare are banda de pe manecile sacoului tau si a doua zi te reclama la directiune", isi aminteste Dumitrescu. Tot in Bucuresti, baietii de la Liceul "Cantemir" aveau o banda rosie pe maneca, cei de la "Basarab" - o dunga alba. Elevii din "Eminescu" aveau si ei o dunga galbena. Caracteristic tuturor liceelor le era insa un snur negru, acesta se cosea peste dunga colorata, incepand cu clasa a V-a, baietii treceau in ciclul de invatamant superior. "Toti aveam uniforme kaki, numai cei de la Seminarul Teologic aveau uniforme negre", spune Nicolae. Baiat… baiat, dar se uita si la fete tanarul Nicolae. "Fetele de la Scoala Centrala aveau palarie si gluga, una cu picatele albe si negre. La Liceul "Pitar-Mosi", fetele aveau o pelerina, iar invatatoarele de la "Elena Doamna" purtau o pelerina neagra", spune el.

FOTO

STRAJERI. Pe piept baietii aveau crucea de Malta

ANII ’30. Silvia Dumitrescu in uniforma de liceu

ANII ’50. Elevele si profesoara clasei

ANII ‘70. Intalnire intre soimii si pionierii patriei socialiste