Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Justificarea oficială este aceea că, odată eliberat pe numele unui român a unui pașaport cu domiciliul în străinătate, cetățeanului în cauză i se retrage cartea de identitate românească. Se mai propune ca adresa din străinătate să fie trecută cu ajutorul unui autocolant pe documentul de călătorie. Iar de aceste măsuri ar trebui să beneficieze 800.000 de români aflați în această situație. Guvernul explică, într-un punct de vedere pe mai multe pagini, de ce nicio instituție din România nu-și poate permită să înscrie în documente de călătorie românești adrese de domiciliu de pe teritoriul altor state.
Potrivit parlamentarilor USR, care au inițiat acest proiect de act normativ, Legea 2487/2005, prevede că cetățenii români care și-au stabilit domiciliul în străinătate au obligația ca, la înmânarea pașaportului simplu electronic ori a unui pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, să predea actul de identitate care atestă existența domiciliului în România. Asta, din simplul motiv că legislația nu permite unui cetățean român să aibă mai multe domicilii în același timp.
„Problema este că pașaportul pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS) este considerat document de călătorie, și nu act de identitate, făcând dovada identității, cetățeniei, calității și a dreptului titularului de a călători țn străinătate. Mulți dintre cetățenii posesori ai pașaportului CRDS întâmpină dificultăți în relația lor cu instituțiile publice, determinate de lipsa adresei de domiciliu înscrisă în pașaport. Românii cu pașapoarte CRDS se regăsesc în situația împovărătoare de a fi nevoiți să prezinte două documente în interacțiunea cu instituțiile: atât pașaportul CRDS, care face dovada identității și a țării de domiciliu, cât și o carte de identitate provizorie care să facă dovada reședinței în România”, se arată în expunerea de motive.
Bazin electoral important
Ca urmare, USR crea ca, prin lege, să se transcrie adresa din țara de domiciliul pe pașaportul CRDS. „Având în vedere că pașaportul CRDS atestă faptul că cetățeanul român are domiciliul stabilit în străinătate, considerăm necesară înscrierea adresei complete de domiciliu în pașaport. De altfel, la depunerea cererii pentru eliberarea pașaportului CRDS, cetățeanul român trebuie să prezinte, fie la serviciul de pașapoarte, fie la misiunea diplomatică, documente eliberate de autoritățile statului de domiciliu, în original, împreună cu traducerea autorizată în limba română, după caz, din care să reiasă adresa de domiciliu din străinătate”, se mai arată în documentul citat.
Mai mult, în proiect se mai prevede posibilitatea ca cetățenii români care dețin deja un pașaport CRDS aflat în termen de valabilitate să poată solicita înscrierea adresei de domiciliu pe document, „prin aplicarea unui autocolant pe pașaport”. „Impactul prezentei inițiative legislative va fi unul pozitiv, întrucât, aducând modificări legislației, cei aproximativ 800.000 de deținători de pașapoarte CRDS vor interacționa cu mai mai mare ușurință cu statul român și vor putea beneficia de toate drepturile constituționale”, mai susțin cei de la USR.
Pașaportul nu este act de identitate
Nu de aceeași părere este, însă, Guvernul României. În punctul de vedere negativ transmis Parlamentului, Executivul atrage atenția că adresa de domiciliu nu este un element de esența pașaportului, ci a actelor de identitate. „Pașaportul nu are valența juridică de a face dovada adreselor de domiciliu ale cetățenilor români domiciliați în țară, această funcție revenind strict documentelor de identitate”, se arată în acest punct de vedere.
Conform Guvernului, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, autoritățile naționale de evidență a persoanelor pot întocmi doar o evidență, după principiul ultimului domiciliu avut în țară și după reședința declarată în România. Evidența efectivă a cetățenilor români cu domiciliul în străinătate se ține de către Direcția Generală de Pașapoarte. „Nicio autoritate română nu are posibilitatea de a gestiona, atesta sau verifica adrese efective în cazul acestor cetățeni. (…) În cazul în care s-ar intenționa ca înscrierea adreselor de domiciliu din străinătate în cuprinsul pașapoartelor să se facă în baza unor declarații ale solicitanților, s-ar ajunge la o situație de vădită discriminare în raport cu cetățenii români domiciliați în țară, cărora li se solicită documente oficiale, doveditoare ale domiciliului în România, eliberate de autoritățile statului, în scopul eliberării cărții de identitate, în care să fie comentat acest domiciliu”, se precizează în documentul citat.
Propunerea generează vulnerabilități majore
Executivul merge mai departe și arată că, în mod evident, „o eventuală consemnare în pașapoartele românești a unei adrese de domiciliu din străinătate ar induce arbitrariul, nesiguranța și ar genera vulnerabilități majore pentru statul român să țină o evidență corectă a cetățenilor săi”.
Guvernul cataloghează drept absurdă „propunerea aplicării unei etichete autoadezive pe pașaport, deoarece posibilitatea compromiterii autocolantului constituie un risc și poate compromite securitatea documentului de călătorie”.
Legea a picat la Senat. Cine sunt liberalii care au votat pentru ea
Argumentele invocate de Executiv arată, negru pe alb, de ce adresa nu poate fi menționată în actul de călătorie, iar inițiativa celor de la USR pare, mai degrabă, una cu iz electoral, menită să țintească cei 800.000 de români care au astfel de pașapoarte și care locuiesc legal în străinătate.
Legea a intrat, prima dată, în dezbaterea Senatului, unde Comisia pentru Administrație Publică, Comisia pentru Politică Externă și Comisia pentru Comunicații au redactat, împreună, în raport comun de respingere. Acest raport a fost adoptat cu majoritatea voturilort membrilor comisiilor.
La vot, însă, au existat unele surprize. Intrată în dezbaterea Plenului Senatului, în ședința din 15 mai 2023, legea a picat cu 69 de voturi la 31, 5 abțineri, iar un parlamentar de la PSD (Gabriela Crețu) nu a votat. Printre cei care s-au abținut de la vot se numără și trei senatori de la PNL, printre care se află și fostul președinte al partidului, Florin Cîțu.
Respinsă, legea a ajuns, în data de 22 mai 2023, la Camera Deputaților, care este for decizional. Comisia pentru Administrație, Comisia pentru Apărare și Comisia pentru Politică Externă au termen să înainteze raportul final până pe data de 7 iunie.
