Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Începând de astăzi, 14 septembrie 2009, între orele 11:00 şi 12:00 a.m., să mergem la Parchetul General să donăm o coală de hârtie pentru a ne recupera demnitatea!
Vineri, 11 septembrie, am fost la o întâlnire la Ministerul Justiţiei, întâlnire prilejuită de refuzul statului român de a pune în aplicare decizia CEDO din data de 6 noiembrie 2008, prin care preşedintele Secţiei a III-a dispus ca statul român să transmită Onoratei Curţi, până la data de 26 februarie 2009, o copie integrală a dosarului 97/P/1990, dosarul Revoluţiei Române.
Eram invitat acolo de oamenii care poartă numele şi chipurile tuturor celor 1.600 de victime ale Revoluţiei din decembrie 1989. N-am să-i numesc aici, pentru că nici unul dintre noi cei care suntem acum n-ar trebui să purtăm un nume sau să avem vreun chip până când nu-i vom găsi pe criminali, pe ucigaşii celor care au pierit în acele evenimente, pe care le-aş numi generic Revoluţie doar din respect pentru aceia care au fost nevoiţi să moară atunci. 1.600 de chipuri fără chip, de nume fără nume şi 20 de milioane de complici, totul pe o cruce a istoriei nedemne, de nicăieri spre niciunde.
Multe nume şi feţe au purtat din 1989 până astăzi cei care ar fi trebuit să ne redea demnitatea nouă, celor care ne mândrim acum cu identitatea plătită cu preţul vieţii de cei 1.600 de eroi. Vineri, aceştia s-au numit Cătălin Marian Predoiu şi Laura Codruţa Kovesi.
SĂ NE RECUPERĂM ISTORIA!
Am aflat vineri de la procurorul general al României, d-na Laura Codruţa Kovesi, că statul român nu respectă decizia CEDO şi că nu putem afla adevărul despre Revoluţie, pentru că Parchetul nu are hârtie... Uluitor!!! Apoi alte şi alte minciuni ordinare îndrugate scrâşnit...
Fac un apel ca începând de astăzi, 14 septembrie 2009, între orele 11:00 şi 12:00 a.m., să mergem la Parchetul General să donăm măcar o coală de hârtie pentru a ne recupera demnitatea! Măcar cu atât suntem datori celor 1.600 de eroi. Să punem nume şi chipuri celor care i-au ucis atunci în decembrie. Mai avem circa 100 de zile din aşa-zisa proorocie a lui Brucan. După trecerea celor 100 de zile nu mai avem dreptul de a ne mai supune acestei predestinări a prostiei...
Să facem un efort, să organizăm o strângere de coli de hârtie pentru a ne recupera chipurile şi numele! Să donăm un milion de coli de hârtie! Un milion de coli! Atât este suficient pentru a ne recupera istoria! Asta spune procurorul general al României. Incredibil!
Convenim la dorinţa expresă a ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Cătălin Marian Predoiu, să nu se filmeze, iar acesta insistă şi ne ameninţă voalat cu tot felul de repercusiuni legale în situaţia în care se filmează, întrucât nu avem acordul lui de a fi înregistrat.
PROCURORUL A TRAS!
20 de minute după debutul discuţiilor, iritat probabil de zâmbetul meu în faţa explicaţiilor tâmpe ce ni se ofereau, Predoiu m-a întrebat dacă nu cumva înregistrez cu telefonul respectiva întâlnire. I-am spus că o astfel de întrebare mă jigneşte, mai ales că spusese că mă cunoaşte şi că ştie cine sunt în debutul întâlnirii. "Dacă vă simţiţi jignit, puteţi pleca" mi-a replicat el. În mod normal ori aş fi plecat, ori telefonul meu ar fi zburat direct în dinţii unuia care mă pofteşte la el acasă numai pentru a fi nesimţit, profitând de decenţa mea. Nu era o situaţie normală, aşa că n-am plecat, ci i-am aruncat telefonul patru metri peste masa de consiliu, pentru a se convinge singur că nu înregistrez nimic. Suspiciunea cu înregistratul discuţiilor, în condiţiile în care căzuserăm de comun acord să nu facem asta, ar fi rămas numai o impoliteţe dacă n-ar fi venit de la ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. În condiţiile acestea, mitocănia ministrului capătă alte dimensiuni, arătând adevărata faţă a sistemului. Oare ce rahat mănâncă ăştia atunci când se mută în birourile de pe lângă casa mea, de ajung brusc să se creadă stăpâni, uitând în slujba cui sunt şi pe cine trebuie să servească?! O dată cu fraza aia imbecilă s-au dus dracului toate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, toate prezumţiile. S-a ales praful şi pulberea de mult prea liberala liber-schimbistă justiţie. Şi dacă ministrul este aşa, oare cine şi cum sunt cei pe care îi are în subordine?!
Procurorul Mihai Tiberiu Niţu, prim-adjunct al procurorului general Laura Codruţa Kovesi, a muşamalizat un dosar al Revoluţiei cu 6 morţi şi 21 de răniţi în decembrie 1989, pe motiv de legitimă apărare. Ordonanţa nr. 2135/1251/III/1/2008 emisă la 15.04.2008.
Acelaşi procuror Niţu are din 1996 certificat de revoluţionar "Remarcat prin fapte deosebite", pe care l-a obţinut pentru "meritul" de a fi fost în decembrie 1989 militar al Ministerului de Interne, aflat în misiune la Televiziune. Iată un fragment din declaraţia olografă a dlui Niţu Mihai Tiberiu, adjunctul procurorului general, scrisă în dosarul înaintat pentru obţinerea titlului de revoluţionar în anul 1996: "În noaptea de 21/22.12.1989 am tras cu arma din dotare, peste Calea Dorobanţi în casele situate pe această stradă. Arăt că am primit ordin să tragem în acele clădiri, întrucât acolo ar fi terorişti". Halucinantă mărturie! E drept că s-a tras în noaptea de 21 spre 22 decembrie, dar s-a tras în noi de cei care apărau încă regimul lui Ceauşescu. Omul acesta, care a tras în copii ieşiţi pe străzi să-şi ia "raţia de libertate", este acum procuror, prim-adjunct al procurorului general al României. Care este oare natura relaţiei dintre Kovesi şi Niţu? Niţu a semnat în numele procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, ordonanţa prin care scoate de sub urmărire penală pe toţi cei implicaţi în dosarul Revoluţiei Române de la Târgu Mureş. Contactat de ZIUA, procurorul general a confirmat că Mihai Niţu "a greşit... nu a fost atent, n-am ce să spun aici" atunci când a semnat ordonanţa care "i-a fost redactată de un alt procuror". Acel "alt procuror" este chiar procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi. Sub numele ei apare ştampila şi, se pare, semnătura procurorului Niţu. Printre cei "albiţi" o dată cu această "greşeală" îl găsim şi pe actualul şef al UM 0709 colonelul Ionel Buculei, comandantul Grupării Mobile de Jandarmi Târgu Mureş. Aceste grupări mobile sunt asimilate forţelor speciale, având "competenţă" pe raza mai multor judeţe. Altfel spus, sunt "caftangii" de serviciu ai regimului.
În acelaşi dosar apare un alt nume, Gheorghe Gambrea, fostul şef Miliţiei Mureş. Acesta nu s-a ales doar cu statutul de revoluţionar, ci după Revoluţie a mai ajuns şi secretar de stat la Ministerul de Interne...
Alt om din subordinea ministrului Justiţiei este Ion Vasilache. Şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acesta declara la un moment dat: "Revoluţionarii ăştia pot sta jos (n.r. în faţa Parchetului) până crapă...", ba, mai mult, l-a ameninţat pe unul dintre ei că-l aruncă pe geam... Ion Vasilache nu are nici acum, după un an şi jumătate de la numire, avizul CSM-ului pentru funcţia pe care o ocupă, aşa cum cere legea şi, în concluzie, nu cumva este ceva ilegal aici?!
CRIMINALII AU AJUNS PERSONALITĂŢI PUBLICE
Sunt judecători ajunşi acum în funcţii înalte în magistratură... Mă întreb şi o întreb totodată pe doamna Viorica Costiniu, actuala preşedintă de onoare a Asociaţiei Magistraţilor din România, dacă este adevărat că declara în anii '90 pe holurile Tribunalului Bucureşti că participanţii la evenimentele din 13-15 iunie 1990 ar trebui să facă puşcărie pe viaţă, nu să umble în libertate? Ce "prieteni" îmi fac eu acum... dar asta este o altă discuţie.
Un procuror implicat în Dosarul Revoluţiei declara: "Peste 50 de criminali au ajuns acum, la 20 de ani de la Revoluţie, personalităţi publice şi politice. Ei riscă o condamnare între 15 ani şi închisoare pe viaţă...". Aceasta este miza Dosarului Revoluţiei române în opinia mea. Cazul Târgu-Mureş se multiplică la infinit în societatea românească. Criminalii cu sânge rece sunt "reciclaţi" şi albiţi pentru a sluji noile forme de opresiune, pentru că atunci la Târgu-Mureş n-au fost decât 27 de victime. 512 cartuşe, incusiv cele de calibru 14,5 mm pornite din mitraliera aflată pe TAB, trase în legitimă apărare spre oamenii care demonstrau cu mâinile goale, şi doar 27 de victime...
Mă retrag pentru o clipă în limba română şi văd în DEX că vătaful, oricât de stapân s-ar da el, tot o slugă rămâne.
Domnule ministru al Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Cătălin Marian Predoiu, eu sunt şeful tău! Eşti în serviciul meu, al cetăţeanului român plătitor de taxe şi impozite! Asta ştiu! Ce nu ştiu eu este cine îţi este stăpânul, dar parcă încep să înţeleg şi să văd.
Click pe imagini pentru mărire!
Citește pe Antena3.ro
