x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Vrăjitoria și ghicitul, transformate din șarlatanie în profesii liberale

Vrăjitoria și ghicitul, transformate din șarlatanie în profesii liberale

de Adrian Stoica    |    29 Iun 2021   •   07:20
Vrăjitoria și ghicitul, transformate din șarlatanie în profesii liberale

În România, vrăjitoria și ghicitul s-au transformat meserii respectabile, ele regăsindu-se în nomenclatorul de meserii la poziția 5161. Vrăjitoria, datul în bobi, cu ghiocul, ghicitul în palmă, în cafea etc. deveneau, de la 1 ianuarie 2011, meserii cu acte în regulă, conform unei hotărâri adoptate de Guvernul Boc, sătul de ineficiența Parlamentului în rezolvarea problemei. Odată cu oficializarea lor, Fiscul putea trece la treabă, impozitarea veniturilor astfel obținute fiind marea miză. Oficial nu se mai vorbea despre vrăjitorie și ghicit, ci despre meseriile de astrolog, prezicător și asimilate acestora. Comicul și, totodată, absurdul situației erau evidente, mai puțin pentru Guvernul Boc, care ținea morțiș să impoziteze o activitate care, de fapt, era o escrocherie și, în consecință, trebuia taxată ca atare.  Poziția hazlie în care puneau Guvernul și parlamentarii PDL România devenea rapid subiect de bășcălie în presa internațională.

Prima încercare de oficializare a acestor meserii datează din 2010, un an care a pus la grea încercare economia românească din cauza recesiunii care a făcut ravagii peste tot în lume. Disperați să mai facă rost de bani la bugetul de stat, mai mulți parlamentari PDL, partidul patronat la acea vreme de Traian Băsescu, propuneau un proiect de lege prin care se dorea reglementarea activităţilor şi practicilor oculte. Iniţiativa introducea în nomenclatorul profesiilor liberale activităţile de ghicit şi magie, şi obligativitatea ca persoanele care le practică să deţină autorizaţie de liberă practică şi să adere la organizaţii. Odată cu aceasta, cele două îndeletniciri urmau să se facă după noi reguli. Practicantele erau obligate să emită facturi şi chitanţe clienţilor şi să plătească impozit pentru veniturile obţinute de pe urma naivilor.

 

Cine greșea prezicerile risca să ajungă la zdup

Și ca absurdul să fie deplin, nu lipseau nici sancțiunile în cazul în care prezicerile nu se adevereau, vrăjitoarele și ghicitoarele urmând să primească o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenzi. Clienții înşelaţi se puteau adresa instanţei, cu dovada serviciului prestat (contract, facturi şi chitanţe). În noiembrie 2010,  Senatul aproba ciudatul proiect de lege, dar planurile parlamentarilor și ale Guvernului PDL erau aruncate în aer la Camera Deputaților, care readucea lucrurile pe făgașul normal, respingând proiectul în martie 2011.

 

„Pragul palatelor aurite în care sălăşluiesc aşa-zisele vrăjitoare este trecut zi de zi de oameni naivi, dispuşi să lase sute sau chiar mii de euro. Această practică a căpătat proporţiile unei adevărate industrii, în care nu se plătesc impozite”.

din expunerea de motive depusă de parlamentarii PDL

 

 

Proiectul de lege interzice amplasarea cabinetelor de ghicit şi vrăjitorie sau desfăşurarea activităţilor oculte, dar şi publicitatea de orice fel, în proximitatea lăcaşurilor de cult, a instituţiilor publice, a instituţiilor de învăţământ sau a unor instituţii de interes public.

 

 

Reprezentantul romilor e radical: 15 ani de pușcărie pentru vrăjitoare

 

La sfârșitul anului 2011 ieșea la rampă și reprezentantul romilor din Parlament, Nicolae Păun, care voia să le trimită la pușcărie pe vrăjitoare. Un proiect inițiat de el prevedea ca persoanele care practică magia să intre sub incidența legii penale, riscând închisoare între 5 și 15 ani. Conform proiectului, erau pasibile de închisoare persoanele care se ocupă cu vrăjitoria, ghicitul în cafea, bobi sau cărți de tarot și care obține foloase materiale din această ocupație. La acea vreme, Păun estima că numărul victimelor vrăjitoarelor este de ordinul miilor, dintre care 60-70% ar fi din rândurile populației majoritare. Chiar și așa, Păun crede că din proliferarea acestor practici au de pierdut romii, în primul rând. Potrivit acestuia, integrarea romilor este blocată de patru practici „care vin oarecum din zona comunităților de romi”: cămătăria, justiția prin intermediul staborurilor, cerșetoria și ghicitoarele.

 

 

Guvernul Boc decidea că meseria de „prezicător” face parte din categoria lucrătorilor în domeniul serviciilor personale, alături de astrolog, valet, agent de pompe funebre, îmbălsămător sau instructor conducere auto.

 

Furtuna stârnită de politicienii noștri pe marginea acestui subiect ne-a adus rapid în atenția presei străine care a punctat situația în care ne-am pus singuri. De exemplu, preşedintele Parlamentului era îndemnat pe postul de televiziune american CNN să mănânce mai mult usturoi „pentru a rezista atacurilor paranormale”. Un alt pos american, MSNBC, îl ridiculiza pe președintele țării, iar Associated Press scria că România devine în ochii occidentalilor ţara în care conducătorii ei „poartă piese de îmbrăcăminte violet în zilele importante, pentru că această culoare ar face purtătorul superior şi l-ar apăra de rău”.

×