Lacul Snagov este locul de joacă al milionarilor cu vile în zonă şi ambarcaţiuni puternice, dar şi baza de antrenament a loturilor naţionale de canotaj ale României. Legile care se bat cap în cap şi autorităţile care nu vor să-şi bată capul au făcut posibilă întâlnirea dintre cele două „loturi” - al băieţilor cu bani şi al sportivilor cu medalii.
Florin Popescu este unul dintre marii campioni din kaiac-canoe. A cucerit medalia de aur la la Sydney, în 2.000, la proba de canoe 2, pe distanța de 1.000 de metri și bronz la 500. La Campionatele Mondiale a ieșit câștigător de 7 ori. La 31 de ani și-a încheiat cariera.
Ar mai fi continuat dacă nu ar fi suferit câteva operații la umăr. Popescu spune că accidentările pot fi provocate de valurile de pe lac. Atunci forțezi articulațiile și apar problemele. Valurile sunt de cele mai multe ori făcute de ambarcațiunile amatorilor de viteză pe apă.
Ei sunt milionarii care au pus stăpânire pe Snagov. Nu au ținut cont că anumite zone sunt protejate. Și-au construit vile luxoase și au adus pe apă ambarcațiuni de mare viteză. Nu a contat nicio regulă. Până când au început să moară oameni cum a fost în accidentul de la jumătatea lunii iunie.
„Sunt șalupe care nu știu ce caută pe lacul Snagov. Ar trebui să iasă pe mare. Nici nu se uită când trec pe lângă noi. Sky-jeturile acelea te omoară. Dacă vrei să faci comparații între timpii de antrenament, poți să-ți iei adio. Nu vezi nimic.” Florin Popescu se ocupă de câțiva ani de alți campioni mondiali: Liviu Dumitrescu și Victor Mihalachi. Speră să scoată rezultate bune la Campionatele Mondiale și să meargă la Jocurile Olimpice de la Rio, dar este resemnat în privința condițiilor de antrenament de pe lacul Snagov. „Am auzit că vor să interzică, să nu mai fie șalupe de nu știu câți cai, să facă un program, dar nu respectă nimeni.”
Ministerul alocă fonduri, dar nu poate schimba reguli
Paradoxal, nu banii sunt problema în sporturile nautice. Ministrul Tineretului și Sportului spune că a alocat sume importante din buget pentru sporturile nautice.
„Cumpărăm bărcile pentru Rio, investim foarte mult în aceste sporturi. Am reabilitat baza de canotaj de la Snagov, cu hangare, spații de cazare, tot”, spune Gabriela Szabo.
Cu toate acestea, problema de la Snagov rămâne nerezolvată. „Au fost nenumărate discuții. Și cu primarul, și cu alții. E foarte greu să înțeleagă un locuitor din zonă că nu poate ieși oricând vrea pe apă cu barca pentru că sunt sportivi care se antrenează. Este o supărare a mea și a sportivilor.”
"Unii au o plăcere bolnavă să facă valuri și să răstoarne bărci cu sportivi. Trebuie să înțeleagă cu nici noi nu vom pleca de la Snagov, nici ei. Trebuie găsit un numitor comun" - Elisabeta Lipă, președinte Federația Română de Canotaj
"Ne mirăm că nu s-a întâmplat ceva mai grav până acum. Este ca și cum cineva dansează cu ochii închiși pe autostradă și crede că nu va păți nimic" - Constantin Turmac, custode Lacul Snagov.
Secretomania „salvează” România
Poliția Transporturi a chemat la discuții reprezentanți ai bazelor sportive, ai Primăriei Snagov și ai autorităților navale. Discuții despre care primarul Snagovului susținea că nu a fost anunțat. „Este o nebuloasă. Sunt două H.G., una din 2002 și alta din 2006. În cea din 2002, lacul este trecut la primărie. În H.G. din 2006 este trecut drept acumularea Snagov și aparține domeniului statului. Nici acum nu știm cine este proprietarul lacului Snagov. Ba e la Primărie, ba la Apele Române. Părerea mea este că nu se vrea să se lămurească această problemă.”
Dacă la Primăria Snagov era vorba despre legislație, la Căpitănia Lacului Snagov sunt angajați care au rămas ancorați în alte vremuri. Nu trebuie să știe presa rezultatul discuțiilor!
„Este suficient, nu trebuie să știți voi mai multe. Ce, vreți să faceți anchete?!”. Acesta a fost răspunsul unui angajat a cărui minte nu procesează mai mult de cât vrea șeful.
Soluții există, dar trebuie acceptate, chiar dacă supără milionarii care s-au văzut proprietari și pe luciul apei. Președintele Fundației Snagov, care a câștigat custodia Lacului Snagov, spune că dacă se vor aplica amenzi între 3.000 și 6.000 de lei pentru cei care intră în zona protejată, se vor mai liniști lucrurile.
„Pe vechiul regulament, dinainte de 2003, după ora 22 nimeni nu mai avea voie să iasă cu ambarcațiuni motorizate. Apoi au schimbat, au făcut cale navigabilă, adică să poată circula cu șalupa pe toate părțile lacului. Autoritatea Navală nu a ținut cont de regulamente.”
Sunt alte întâlniri, alte dezbateri. Elisbeta Lipă spunea: „Nici noi nu vom pleca, dar nici cei cu șalupele. Trebuie să găsim un numitor comun”. Un numitor comun care ar trebui protejat prin lege. Este vorba de bunul-simț. Soluțiile sunt la vedere, dar unii trec cu viteză prea mare pe lângă ele.
Pista olimpică, eterna promisiune
Elisabeta Lipă are mai mult de un deceniu de când se tot zbate să convingă pe cineva să construiască o pistă olimpică pentru canotaj. Există un proiect pe lacul Surduc, în județul Timiș. Proiectul a fost suspendat din cauza lipsei infrastructurii hoteliere din zonă.
Un alt proiect susținut de fostul ministru al Sportului, Nicolae Bănicioiu, dar și de actualul ministru, Gabriela Szabo, este cel de la Bascov. Însă acolo trebuie declarată zonă de interes public pentru că albia râului a fost reîmproprietărită.
Acum la Bascov este o pistă de 1800 de metri, prea scurtă pentrucanotaj. Cea mai titrată canotoare din toate timpurile este președintele Federației Române de Canotaj și al Clubului Sportiv Dinamo. Cu toată influența și notorietatea încă nu a reușit să miște lucrurile.
“Sportivii ies de două ori pe zi la antrenament, dimineața și seara, cțnd este mai puțin cald. Unii au o plăcere bolnavă să facă valuri și să răstoarne bărci cu sportivi.”