Panteonul României se naşte pe timp de criză

Academia Română şi Fundaţia Panteonul României au dat ieri startul în cursa pentru construirea monumentului simbol închinat pomenirii şi cinstirii acelora care au contribuit la devenirea ţării, indiferent de etnie sau religie. Realizarea proiectului ar necesita peste 20 de milioane de euro, bani care vor fi stânşi exclusiv prin donaţii.

La sfârşitul anului trecut se vorbea despre ridicarea unui Panteon, instituţie de reprezentare naţională, în care să-şi găsească locul cele mai înalte valori ale neamului românesc. Proiectul a fost amânat cu aproape jumătate de an, urmare a crizei financiare, dar şi a demersurilor administrative necesare înregistrării oficiale a Fundaţiei Panteonul României, organizaţie non-profit, constituită de Academia Română cu scopul de a coordona realizarea abiţiosului proiect.

Ieri, în Sala de Preziudiu a Academiei Române s-au reunit cei 27 de membri ai fundaţiei, în frunte cu academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, dar şi al Fundaţiei Panteonul României. Inaugurarea fundaţiei a presupus şi acordarea unor diplome prin care se recunoaşte implicarea membrilor fondatori în acest proiect.

SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI
Fiecare dintre cei prezenţi a luat cuvântul în dorinţa de a face anumite sugestii legate de ridicarea monumentului sau recomandări în ceea ce priveşte personalităţile care nu ar trebui să lipsească din Panteon. Astfel, secretarul general al Academiei Române, academician Ioan Păun Otiman, şi-a exprimat speranţa că monumentul va reflecta un stil arhitectonic tradiţional românesc şi nu va fi doar o oglindire a clădirilor similare ce se regăsesc în Europa.

De asemenea, un loc de cinste printre cei care vor fi comemoraţi în acest Panteon ar trebui să revină Soldatului Necunoscut, Ţăranului, dar şi Învăţătorului român. Listele cu propuneri vor fi centralizate în toate filialele locale ale Fundaţiei Panteonul României, care vor fi organizate pe întreg cuprinsul ţării, filiale cărora le va reveni şi obligaţia de a organiza activităţile de subscripţie publică, precum şi de a coordona activităţile speciale.

Selecţia personalităţilor va fi facută apoi de un consiliu ştiintific format din membri ai fundaţiei şi ai Academiei Române. Cel mai probabil, propunerile se vor supune şi unei dezbateri publice.

DAŢI UN RON PENTRU PANTEON
Inginerul Nicolae Ivan, vicepreşedinte al fundaţiei, ne-a declarat că la acest moment există între patru şi şase locaţii posibile pentru ridicarea Panteonului, chiar dacă cel preferat rămâne Parcul Tinereteului, în zona Crematoriului Cenuşa. Acest loc corespunde cerinţelor testamentare ale Regului Carol I, care a indicat un potenţial loc pentru aducerea rămăşitelor sale în ţară, şi anume Biserica Cărămidari, din apropierea Crematoriului.

 

"Indiferent de locaţia aleasă, se va ţine cont de câteva detalii fundamentale precum protecţia mediului, pentru că vom încerca să transformăm spaţiul într-o zonă verde, respectul faţă de clădirile din împrejurimi, cu referire directă la crematoriul din Parcul Tineretului, care reprezintă mult pentru un segment al populaţiei României şi care nu va fi afectat. În orice caz, Panteonul va trebui să fie ridicat într-o zonă accesibilă, nu exilat în afara oraşului, o agora unde oamenii să vină nu neapărat pentru Panteon, cât pentru că le va face plăcere", a precizat Nicolae Ivan.

În toamnă se va organiza un concurs internaţional pentru găsirea unui plan de arhitectură, urmând să se facă selecţia proiectului, apoi să înceapă construcţia. Pentru colectarea donaţiilor private urmează să fie constituit un cont bancar, sloganul sub care se va desfăşura campania de strângere de fondurii fiind "Daţi un Ron pentru Panteon".

SEMNAL DE ALARMĂ
În cadrul întâlnirii de ieri, Academia Română şi-a făcut cunoscută şi poziţia faţă de dezvoltarea urbanistică a Capitalei, exprimându-şi profunda îngrijorare faţă de starea de fapt care s-a creat în Bucureşti, prin nerespectarea spaţiilor unde este permisă ridicarea de noi construcţii şi ignorarea reglementărilor regimului de înălţime al clădirilor.

Academia face pe această cale un apel la Primăria Capitalei şi Consiliul municipal al Capitalei, dar în egală măsură la toate instituţiile statului şi mai ales la Preşedinţie, Parlament şi Guvern, ca şi la clasa politică în întregimea ei pentru a se pune capăt acestei situaţii deosebit de grave.

"Ridicarea de clădiri înalte de peste zece etaje în partea centrală şi istorică a oraşului, acordarea de repetate derogări şi nerespectarea planului de sistematizare şi mai ales a regimului de înălţime contribuie nu numai la desfigurarea înfăţişării Capitalei, dar pune în primejdie dezvoltarea ei viitoare", se arată într-un comunicat.

Academia a menţionat spre exemplificare construcţia din preajma Bisericii Armeneşti şi consecinţele sale, dar şi problema clădirii aflate în curs de construcţie în imediata apropiere a Catedralei Sf. Iosif.