Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-un memoriu adresat președintelui României, la finalul săptămânii trecute, președinții tuturor celor 16 curți de apel din România îi cer lui Nicușor Dan să trimită la reexaminare legea privind desființarea pensiilor magistraților.
Unul dintre motive este cel dezvăluit de „Jurnalul”, anume acela că se încalcă principiul neretroactivității legii civile. Actul normativ intra în vigoare de la data de 1 ianuarie, în condițiile în care ea urmează să fie promulgată abia în jurul datei de 1 martie 2026. Judecătorii semnatari mai arată că, prin diminuarea drastică a cuantumului, pensia unui judecător va fi mai mică decât cea pe care urmează să o încaseze un polițist de poliție judiciară de la DNA și DIICOT. Asta, în condițiile în care restul beneficiarilor de pensii de serviciu nu vor fi supuși unei asemenea tăieri. Nicușor Dan nu s-ar afla la prima acțiune de retrimitere la reexaminare a unei legi. A mai făcut acest gest în cazul Legii „Vexler”, pe care a atacat-o la CCR, după care a retrimis-o Parlamentului. Dacă va acționa la fel și în cazul pensiilor magistraților, după reexaminare, legea va putea fi atacată, din nou, la CCR.
16 curți de apel, adică toate instanțele de acest grad din România, i-au cerut președintelui Nicușor Dan să nu promulge legea de desființare a pensiilor de serviciu ale magistraților, scrisă de Ilie Bolojan, adoptată de Parlament prin angajarea răspunderii Guvernului și validată, săptămâna trecută, de către 5 din cei 9 judecători ai Curții Constituționale, care au respins criticile de ordin intrinsec ridicate de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Este vorba despre Curtea de Apel Alba Iulia (prin președinte judecător Oana Maria Petrașcu), Curtea de Apel București (prin președinte judecător Liana Nicoleta Arsenie), Curtea de Apel Bacău (prin președinte judecător Ionela Diana Pătrușcă – Bălan), Curtea de Apel Brașov (prin președinte judecător Daniela Niculeasa), Curtea de Apel Cluj (prin președinte judecător Dana Cristina Gîrbovan), Curtea de Apel Constanța (prin președinte judecător Francisc Nemeth), Curtea de Apel Craiova (prin președinte judecător Manuela Cristina Berceanu), Curtea de Apel Galați (prin președinte judecător Doru Berascu), Curtea de Apel Iași (prin președinte judecător Anda Crișu Ciocîntă), Curtea de Apel Oradea (prin președinte judecător Florica Roman), Curtea de Apel Pitești (prin președinte judecător Emilia Raluca Trandafir), Curtea de Apel Ploiești (prin președinte judecător Ovidiu Corneliu Șologon), Curtea de Apel Suceava (prin președinte judecător Adrian Valentin Aparaschivei), Curtea de Apel Târgu Mureș (prin președinte judecător Andreea Ciucă), Curtea de Apel Timișoara (prin președinte judecător Maria Cristina Dica) și Curtea Militară de Apel București (prin președinte judecător colonel Petre Valentin Bădița).
Acestea au adresat președintelui României, Nicușor Dan, un memoriu prin care solicită ca, în temeiul articolului 77 alineat 2 din Constituție, înainte de promulgare, să transmită Parlamentului o cerere de reexaminare a legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
„Jurnalul” a anticipat corect
În acest memoriu, instanțele invocă ceea ce „Jurnalul” a dezvăluit, la finalul săptămânii trecute, și anume că legea încalcă principiul neretroactivității legii civile. În documentul transmis Administrației Prezidențiale, se subliniază faptul că „potrivit articolului VI din lege, «prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026»”.
„La data de 18 februarie 2026, Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile articolelor I punctele 1, 2 și 4, III punctele 1 și 2, IV și V alineatele 3 – 7, din lege, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, se arată în documentul citat, judecărorii subliniind că „mecanismele tranzitorii și eșalonările prevăzute în cuprinsul legii sunt construite prin raportare la data de 1 ianuarie 2026, ceea ce se înscrie în mod firesc în logica juridică a datei de 1 ianuarie 2026, dată prevăzută ca fiind data intrării în vigoare a actului. Aceeași dată de 1 ianuarie 2026 este luată în considerare inclusiv pentru decizii de pensionare începând cu această dată și pentru intervalele de aplicare care se întind în intervalul temporal până în anul 2041”.
Trei regimuri diferite de pensionare pentru magistrați
Conform semnatarilor memoriului, „acest proiect de lege determină o modificare substanțială a statutului magistraților în privința regimului pensiilor acestora, iar în urma adoptării acestui proiect de lege vor exista, în același timp, mai multe regimuri de pensionare pentru magistrați”.
Astfel, primul regim îi vizează pe magistrații pensionați sau care îndeplineau condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, care s-au putut pensiona indiferent de vârstă, după o vechime de 25 de ani, cu o pensie egală cu 80% din baza de calcul a indemnizației brute din ultima lună de activitate.
Al doilea regim îi vizează pe magistrații pensionați sau care au îndeplinit condițiile de pensionare în baza Legii nr. 282/2023, la o vechime de 25 de ani, la 60 de ani împliniți, cu o pensie egală cu 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înaintea pensionării.
Iar al treilea regim îi vizează pe magistrații pensionați în condițiile legii lui Ilie Bolojan, la 65 de ani împliniți, cu o vechime de 35 de ani, din care 25 de ani numai în magistratură, dar cu pensie de 70% din venitul net din ultima lună înaintea pensionării.
„Diminuarea cuantumului pensiei de serviciu, în medie cdu 45%, într-o perioadă de mai puțin de trei ani, nu respectă standardele reținute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, și anume un venit din pensie cât mai apropiat de ultimul venit din timpul activității”, mai scriu magistrații.
Conform legii lui Bolojan, un judecător ar putea fi plătit mai slab decât judiciariștii de la DNA și DIICOT
Mai departe, șefii curților de apel atrag atenția că, prin diminuarea pensiei de serviciu sau reducerea ei în mod drastic, „magistrații sunt vădit discriminați în raport cu alte categorii de funcționari publici sau înalți demnitari cu o salarizare similară sau chiar mai mare decât cea de care beneficiază magistrații, fără ca aceștia din urmă să fie compensați, în mod proporțional, corespunzător absenței unor drepturi fundamentale, pe o perioadă îndelungată de timp, de cel puțin 35 de ani, perioadă în care nu le este permis să își procure venituri suplimentare”.
Judecătorii arată că un cuantum al pensiei de serviciu drastic diminuat, de la 80% la 45% din venitul brut, mult sub cuantumul de 65 la sută prevăzut pentru toate celelalte categorii de beneficiari de pensie de serviciu face ca, în fapt, „pensiile de serviciu ale magistraților să devină mult mai mici decât pensiile de serviciu ale ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și conturează, fără îndoială, o încălcare flagrantă a principiului independenței justiției, dar și existența unei veritabile discriminări atât între generațiile de magistrați, cât și față de toți ceilalți beneficiari de astfel de pensii, fără ca această diferențiere să aibă o justificare obiectivă”.
Documentul citat mai precizează că acest cadru legislativ nou „va produce efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar. Creșterea, din nou, a vârstei de pensionare a magistraților și eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze alte plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generații de profesioniști ai dreptului”.
„Considerăm că măsurile legislative naționale care modifică regimul pensiilor de serviciu ale magistraților pun serioase dubii privind respectarea exigențelor de ancorare și reglementări în rațiuni reale ținând de interesul public, realitățile sociale, economice care să justifice reglementarea adoptată, precum și a îndeplinirii criteriilor de legalitate, a necesității corelării legii cu ansamblul reglementărilor interne și armonizarea legislației naționale cu legislația europeană și cu tratatele internaționale la care România este parte, precum și cu jurisprudența CEDO și, în special, a exigențelor impuse de Uniunea Europeană privind independența sistemului judiciar, aspecte care reprezintă motive justificate pentru ca președintele României să aprecieze oportună formularea unei solicitări de reexaminare a legii către Parlamentul României”, conchid șefii curților de apel din România.
Precedentul Legii „Vexler” și cele trei variante pe care le poate juca Nicușor Dan
Articolul 77, alineat 2, din Constituția României prevede că „înainte de promulgare, președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii”.
Nicușor Dan a făcut uz de această prerogativă, la scurt timp după instalarea sa la Palatul Cotroceni. Este vorba despre faimoasa lege „Vexler”, adică despre legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Legea a fost adoptată de către Parlament la data de 11 iunie 2025, însă, la data de 20 iunie 2025, ea a fost atacată la Curtea Constituțională de către grupurile parlamentare ale AUR, SOS România și POT.
La data de 21 iunie 2025, legea a fost trimisă la președintele României pentru promulgare. Acesta nu a promulgat-o, ci a formulat, la rândul lui, la data de 10 iulie 2025, o sesizare de neconstituționalitate. La data de 17 iulie 2025, Curtea Constituțională a respins obiecțiile de neconstituționalitate, inclusiv obiecția președintelui Nicușor Dan. Însă nici după această dezlegare legea nu a fost promulgată. Abia după patru luni și jumătate, în data de 3 decembrie 2025, Nicușor Dan a solicitat Parlamentului reexaminarea legii. Cererea a fost transmisă Senatului.
La data de 8 decembrie 2025, Senatul a adoptat proiectul de lege, în baza cererii de reexaminare, iar la 17 decembrie 2025, Camera Deputaților a făcut același lucru.
În aceeași zi, legea a fost depusă la Secretariatul General al Camerei Deputaților, pentru exercitarea, din nou, a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. În exemplul prezentat, nimeni nu a mai sesizare CCR, iar Nicușor Dan s-a văzut obligat ca, în data de 23 decembrie 2025, să promulge legea, prin Decretul nr. 1169/2025.
Așa cum am arătat încă de la sfârșitul săptămânii trecute, Nicușor Dan are la îndemână trei soluții legale în speța privind legea pensiilor magistraților.
Prima este să promulge legea așa cum este ea scrisă în acest moment. Ceea ce va face ca normele adoptate să nu poată fi aplicate, deoarece legea retroactivează. Ea intră în vigoare la două luni și jumătate de la termenul înscris în lege că va intra în vigoare, operând pentru trecut, ceea ce intră în conflict cu Codul Civil și cu Constituția României.
A doua soluție este să sesizeze însuși președintele Curtea Constituțională cu obiecție de neconstituționalitate pentru acest motiv al încălcării principiului neretroactivității legii civile. Ceea ce ar genera un nou proces la CCR și un conflict deschis cu premierul Ilie Bolojan și cu adepții acestuia.
A treia și ultima soluție este ca președintele să ceară Parlamentului reexaminarea legii, în cerere putând menționa atât motivul încălcării principiului neretroactivității legii civile, cât și toate celelalte sau în parte dintre motivele invocate de către toate curțile de apel din România în memoriul transmis Palatului Cotroceni.
Dacă o va face, legea va ajunge, din nou, pe masa Parlamentului. Va intra în dezbaterea comisiilor, la Senat, apoi va fi adoptată sau respinsă de către Plen. Apoi, va ajunge pe masa Camerei Deputaților, for decizional, unde lucrurile vor urma același curs. În această etapă procedurală legislativă, Guvernul nu va putea interveni. Dacă și după această reexaminare, legea va trece de Parlamentul României, atunci ea poate fi, din nou, atacată la Curtea Constituțională, atât de către grupurile parlamentare, de către Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către președintele României.
Citește pe Antena3.ro
