Nu avem profesori în școli, dar nici n-avem nevoie

Reprezentanții cadrelor didactice s-au întâlnit, ieri, cu cei ai Guvernului, pentru a discuta posibilitățile de a li se acorda aceste majorări salariale întârziate deja doi ani. Ceea ce nu li s-a spus profesorilor este că urmează finanțarea salariilor din sistemul preuniversitar prin PNRR, dar nu pe actuala structură a curriculei, ci pentru viitoarele cadre didactice care vor preda materii ce încă nu există. Cel puțin așa reiese din Hotărârea de Guvern prin care s-a început implementarea programului „România Educată”, iar astfel s-ar putea explica de ce problema salariilor profesorilor nu reprezintă o prioritate. E posibil să nu mai fie nevoie de ei, iar banii pentru salariile înlocuitorilor vor veni din alte surse.

Negocierile pentru creșterea salariilor profesorilor au început pe 21 ianuarie, iar premierul Ciucă a făcut mai multe promisiuni pe care ulterior nu le-a respectat. Aceste promisiuni au fost făcute după ce sindicatele din Educație au declanșat acțiuni de protest, în decembrie 2021, după ce s-a publicat un proiect de ordonanță care nu acorda nicio creștere salarială în 2022 în acest sector de activitate. Sindicatele au început strângerea de semnături pentru declanșarea unei greve generale. Guvernul a modificat apoi proiectul și a acordat o creștere de 4,5%, în loc de 8%, cât se discutase anul trecut. Banii ar fi trebuit să se plătească din februarie. Sumele oricum erau infime, pornind de la 60 de lei pentru un profesor cu venit minim. În aceste condiții de salarizare, un cadru didactic debutant câștigă 4.098 de lei brut (2.397 net), dacă are studii superioare de lungă durată. La fel și un institutor debutant, cu experiență de până la un an. Dar diferențele sunt infime între salariul unui debutant și ale unui profesor cu studii superioare de lungă durată și grad didactic I, care câștigă doar 4.372 de lei brut (2.558 net), cu mai puțin de 200 de lei în plus. În aceste condiții, tinerii absolvenți de facultate fug de catedră, deși sistemul preuniversitar suferă, de peste 15 ani, de un deficit anual de cadre didactice, între 11.000 și 19.000, școlile fiind nevoite să alerge după suplinitori, adică pensionari care mai vor să lucreze, în timp ce peste jumătate dintre suplinitori sunt necalificați, unii având doar studii liceale. 

De ce dascălii actuali nu reprezintă o prioritate 

Statul nu a făcut niciun fel de efort pentru a rezolva această problemă extrem de gravă, deși mult și intens lăudatul program „România Educată” a fost adoptat prin Ordonanță de Urgență, ca parte din Strategia de Apărare Națională, încă din vara lui 2020. De fapt, „România Educată” se referă mai ales la posibilitatea fiecărei școli de a-și stabili singură curricula, eliminând, la cerința elevilor, orice materie, pentru a putea înlocui științele de bază cu diverse alte cursuri care apar deja ca propuneri din partea mai multor politicieni. Așa s-ar putea explica de ce salariile profesorilor au rămas pe ultimul loc, nefiind o prioritate. Până în 2030, programul „România Educată” va fi implementat în toate școlile din România, conform unei Hotărâri de Guvern din 17 iulie 2020, astfel încât nu va mai fi nevoie de aceiași profesori de astăzi, pentru noile materii din curricula stabilită de elevi. Cu o-ntârziere de un an, în septembrie 2021, Ministerul Educației a aprobat funcționarea, începând cu anul școlar 2021 - 2022, a primelor șase școli-pilot, potrivit principiilor de reformă a sistemului de învățământ incluse în proiectul „România Educată”. În cele șase școli-pilot - Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București; Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din municipiul Baia Mare; Școala Gimnazială nr. 1 din localitatea Curcani, județul Călărași; Școala Gimnazială „Ion Neculce” din municipiul Iași; Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu și Școala Gimnazială „Gheorghe Vernescu” din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău - elevii și profesorii „vor avea parte de un proces de predare-învățare-evaluare mai apropiat de dorințele și nevoile fiecărei comunități și mai apropiat de cerințele și exigențele unui învățământ modern, de secol XXI, centrat în mod real pe elev” - așa cum arată documentele oficiale de implementare a proiectului coordonat de președintele României, Klaus Iohannis. 

S-a stabilit deja o altă sursă de finanțare pentru viitor

Tot din documentele oficiale aflăm că banii pentru școlile viitorului vor veni din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deci salariile actualilor profesori nu reprezintă o prioritate pentru nimeni: „Programul de pilotare va continua și în anii următori, pentru a permite o evoluție continuă a sistemului de învățământ, care să reflecte evoluția rapidă a societății în care trăim. Pentru a sprijini acest proces, în Planul Național de Redresare și Reziliență este prevăzută finanțarea a 60 de școli-pilot în următorii ani, finanțare care să permită inclusiv pilotarea unor modele noi de management al resurselor umane”. În documentul inițial, din iulie 2020, când ministru al Educației era Monica Anisie, se specificau următoarele: „Hotărârea de Guvern supusă aprobării va activa implementarea obiectivelor strategice ale proiectului România Educată, perceput de către societate ca prioritate critică, precum și la îndeplinirea Strategiei Naționale de Apărare a Țării, care prevede nevoia de conturare a unui amplu proiect național de educație, contribuind astfel la scăderea vulnerabilităților de securitate națională ale României și la competitivitatea pe piața comună europeană”, arată motivația documentului oficial ce urmează să fie votat de Guvern. Nicio școală nu va fi obligată să participe la pilotare, ci se va decide în Consiliul de Administrație”.

Sindicatele din sistemul preuniversitar cer creșteri salariale cu 16% și au protestat de mai multe ori, în ultimele două luni, inclusiv prin încetarea activității, pe 19 ianuarie, timp de două ore, în unele școli. 

Sindicatele și reprezentanții Guvernului nu au ajuns la o concluzie finală, după întâlnirea de ieri, însă toți consideră că discuția a fost „constructivă”.