„Să-i doară!”

 În categoria celor plătiți cu puțin peste salariul unui muncitor calificat se încadrează profesorii debutanți, asistenții universitari și suplinitorii din preuniversitar, dar fără ei nu s-ar putea desfășura procesul de educație din România. Sindicatele din învățământul preuniversitar și universitar s-au unit din nou, după 12 ani de la cele mai importante proteste organizate în comun, dar de data asta mai pot doar să transmită mesaje scrise către guvern și să picheteze instituțiile, după ce li s-a impus, prin modificările legislative din perioada Guvernului Boc, să nu mai facă greve și să nu mai poată refuza să participe la examenele naționale.

Profesorilor li s-a închis gura, după modificările legislative care au „liniștit” toți sindicaliștii din România, în guvernarea Boc. Atunci au avut loc cele mai ample proteste sindicale, în plină criză economică, iar soluția executivului a fost să scoată în afara legii principalele activități sindicale, pentru a se asigura liniștea, pe termen lung. În timp ce se discută despre necesitatea unui salariu minimum de 500 de euro, net, la nivel european, pentru a asigura un trai decent fiecărui cetățean, profesorii din România câștigă puțin peste salariul minim pe economie în țara noastră, iar cei plătiți cu ora ar trebui să vină și cu bani de acasă, pentru a susține învățământul. 

Un asistent universitar, de exemplu, e plătit, în cel mai fericit caz, cu 30 de lei pe oră, la universitățile de stat. La fel sunt plătiți și profesorii din preuniversitar, la plata cu ora, pornind de la 50-60 de lei brut, adică de la 30 de lei net, pe oră. Un profesor debutant din sistemul preuniversitar primește 2.400-2.500 de lei, net, pe lună, în timp ce un muncitor necalificat din construcții nu mai acceptă să lucreze fără cel puțin 3.000 de lei net, plus cazare și trei mese asigurate pe zi. 

Inflația anulează majorările

În timp ce în România crește numărul absolvenților de facultate care se angajează la Glovo, pentru câștiguri de 4.000-5.000 de lei pe lună, net, cu program flexibil, cei de care depinde formarea noilor generații au salariul uneori sub cel al femeii de serviciu. „Uneori, cei care se ocupă de curățenie la primării sau consilii județene au salarii mult mai mari decât ale profesorilor. Ajung și la 4.000 de lei, net, pentru că acolo nu se aplică grila de salarizare, ci se face calculul în funcție de bugetul primăriei sau al consiliului județean. Sunt șoferi angajați și cu 5.000 de lei, net, în acele instituții. Profesorii sunt foarte supărați, mai ales după ce au văzut că se vor acorda majorări salariale, de la 1 iulie, de 500 de lei pentru parlamentari, iar în educație se dau 57 de lei la salariu. Practic, toate majorările salariale din ultimii ani nu mai înseamnă nimic, din cauza creșterii inflației”, a explicat, pentru Jurnalul, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). 

Nu se mai pot boicota examenele

Profesorii nu pot protesta în prea multe feluri, nu mai pot amenința cu înghețarea anului școlar sau cu boicotarea examenelor naționale, pentru a forța mâna guvernului să-și respecte promisiunile, dar pregătesc acțiuni-surpriză pentru începutul viitorului an școlar. „Nu mai pot fi boicotate examenele naționale, pentru că participarea profesorilor este obligație de serviciu, stipulată prin lege. În 2010 s-a putut face acest lucru, pentru că participarea era benevolă, apoi s-a modificat legea, devenind obligație de serviciu. În plus, nu va exista niciodată o majoritate a colegilor noștri care să susțină acest lucru. La dispoziția noastră nu rămân decât pichetele, mitingurile, iar greva generală se poate declanșa doar în anumite condiții. Spre deosebire de cei din privat, care pot face grevă pentru a cere creșteri salariale, statul a interzis astfel de acțiuni pentru bugetari, în 2010. Codul Muncii și Legea dialogului social au fost modificate în funcție de interesele lor. Nu a contat mitingul cu participarea a 80.000 de oameni. Degeaba ne-am opus modificărilor care au scos greva în afara legii. Trăim într-o democrație originală. La începutul următorului an școlar le pregătim o surpriză celor de la guvernare”, a explicat, pentru Jurnalul, Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”.

Sindicatele s-au unit din nou

FSLI, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au organizat acțiuni comune de protest, în ultima perioadă, însă Guvernul nici măcar nu le-a răspuns verbal. Sindicatele, care reprezintă peste 300.000 de salariați din învățământ, se plâng de atitudinea Executivului, care a refuzat orice cale de dialog social, după protestul organizat pe 25 mai în fața sediului Guvernului României, cu participarea a peste 1.200 de salariați din aproape toate județele țării și municipiul București. „Niciun oficial cu putere de decizie nu a răspuns solicitărilor noastre. Această situație este un semnal pentru întreg personalul din educație, care traduce lipsa implicării guvernamentale în indiferență, batjocură sau rea-credință! Este, de asemenea, o manifestare a disprețului față de toți salariații din învățământ și față de sistemul educațional, în general. Suntem conștienți că situația economică a României este dificilă, însă acesta nu este un argument pentru a ne ignora și pentru a refuza dialogul”, transmit sindicatele, într-un comunicat de presă comun. 

Se cere aplicarea legii 

Salariații din învățământ au printre cele mai mici venituri din sectorul bugetar. Până acum au așteptat ca reprezentanții Guvernului să aplice integral Legea salarizării, așa cum au promis în urma protestelor din ianuarie 2022, însă au constatat că nu se va întâmpla acest lucru. „De fapt, altele sunt prioritățile Executivului și ale Parlamentului României. În ciuda mult trâmbițatelor majorări salariale anunțate de coaliția de guvernare, angajații din educație vor primi, în realitate, începând cu data de 1 iulie 2022, doar o pătrime din diferența rămasă de acordat, ceea ce înseamnă, în medie, 65 de lei net pentru fiecare salariat. Această sumă reprezintă o altă formă de umilire a personalului din educație”, mai transmit sindicatele, arătând că aplicarea integrală Legii salarizării nu ar acoperi nici măcar jumătate din rata inflației reală, motiv pentru care, cu legitimitate, salariații din învățământ solicită Guvernului României ca, pe lângă aplicarea integrală a Legii 153/2017, să aplice și o indexare a salariilor, așa cum procedează guvernele din țările unde există interes ca populația să fie protejată, astfel încât să fie acoperită creșterea alarmantă a prețurilor.

Tinerii din România sunt sacrificați

Reprezentanții sindicatelor din învățământ consideră că toate partidele politice sunt vinovate pentru actuala situație a educației, iar guvernul actual nu este interesat deloc de soarta viitoarelor generații. „Având în vedere actualul nivel al veniturilor și majorarea substanțială a prețurilor la toate produsele de consum, la care se adaugă și scumpirea utilităților, se constată o prăbușire a puterii de cumpărare, iar majoritatea salariaților întâmpină reale dificultăți în a-și asigura un trai decent. În acest context, ne întrebăm cum au reușit membrii Guvernului și ai Parlamentului să identifice fonduri pentru a acorda unor funcționari publici sporuri de complexitate? Cum se poate în cazul unora, iar când vine vorba de învățământ, de peste 10 ani, nu se găsește o soluție să se acorde sporurile pentru condițiile de muncă, salariații din educație fiind singurii bugetari care nu le primesc?! Îi amintim domnului Prim-ministru și liderilor partidelor politice aflate la guvernare că, prin toate aceste decizii, nu fac altceva decât să „amaneteze“ soarta sistemului de învățământ din România și să sacrifice educația fiecărui copil! În condițiile în care, în perioada imediat următoare, reprezentanții Guvernului nu vor invita federațiile sindicale la masa negocierilor și nu vor găsi soluții la cerințele minimale prezentate, în luna septembrie vor fi declanșate ample acțiuni de protest!”, transmit sindicatele din Învățământ, într-un comunicat de presă comun.

Putem reacționa la începutul de an școlar, într-un mod care o să-i doară pe cei care ignoră acum problemele profesorilor. Nu pot da mai multe detalii. Mai pot fi și lucruri inedite.

Marius Nistor, președinte FSE „Spiru Haret”