Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Nu va mai exista niciun «Nord Stream 2», dacă Rusia începe invazia! Îi vom pune capăt!”, a promis Biden, la conferința de presă comună cu Scholz. Întrebat dacă liderul german şi-a dat acordul în acest sens, șeful Casei Albe a răspuns: „Vă garantez că vom putea face acest lucru!”. El nu a precizat însă cum ar aplica o astfel de sancțiune, fără ajutorul Germaniei.
De cealaltă parte, însă, în aceeași conferință de presă, Scholz a refuzat să numească proiectul energetic invocat de președintele american și nici nu și-a asumat vreun angajament în privința opririi gazoductului, în eventualitatea unei invazii rusești.
Cancelarul Germaniei a refuzat, de asemenea, să precizeze ce este pregătit să facă pentru a opri „Nord Stream 2”, rezumându-se să afirme că țara sa va adopta aceleași măsuri ca SUA pentru a pedepsi Rusia. Presat de un reporter american să răspundă dacă acest lucru înseamnă „scoaterea din priză” a „Nord Stream 2”, Scholz s-a eschivat din nou. „După cum am spus, acționăm împreună. Suntem absolut uniți și nu vom face pași diferiți. Vom face aceiași pași, care vor fi foarte, foarte duri pentru Rusia”, a spus el.
Înțelegere tacită?
Cu toate acestea, Biden a insistat asupra unității americano-germane, respingând ideea că Germania i-ar putea „recâștiga încrederea”, prin asumarea angajamentului public explicit față de oprirea proiectului „Nord Stream 2” în cazul în care Rusia ar declanșa un atac.
„Nu este nevoie de recâștigarea încrederii. Germania are încrederea deplină a Statelor Unite. Germania este unul dintre cei mai importanți aliați ai noștri din lume. Nu există nicio îndoială cu privire la parteneriatul Germaniei cu Statele Unite. Niciuna!”, a insistat Biden.
În privat, susțin surse citate de CNN, președintele SUA a precizat că este de părere că problema „Nord Stream 2” nu ar trebui să stea în calea îmbunătățirii legăturilor cu Germania și recunoaște situația delicată cu care se confruntă Scholz în legătură cu acest proiect.
Mai mult, comentariile sale încrezătoare de la conferința de presă de luni sugerează o înțelegere tacită între cei doi lideri cu privire la gazoduct, care nu este încă operabil, fiind supus analizelor de mediu.
Citește pe Antena3.ro
Vulnerabilă la șantajul Moscovei
Conducta „Nord Stream 2”, care transportă către Germania gazele naturale rusești pe sub Marea Baltică, evitând Ucraina, îl pune pe Scholz într-o situație extrem de delicată în relația cu Moscova. Germania este puternic dependentă de energia din Rusia, ceea ce face dificilă impunerea unei pedepse severe fără a risca o întrerupere a petrolului și a gazelor în timpul lunilor reci de iarnă.
Aproximativ jumătate din importurile de gaze naturale ale Germaniei provin din Rusia. Mai mult, această dependență va deveni, probabil, și mai mare în anii următori, pe măsură ce executivul german s-a angajat să renunțe, simultan, la cărbune și la energia nucleară.
În plus, Rusia s-a transformat, de asemenea, într-o piață importantă pentru exporturile germane. Astfel, încet, dar sigur, Germania pare să fi ajuns într-o poziție de vulnerabilitate față de Moscova.
Începând din anul 2000, guvernele germane - conduse de social-democratul Gerhard Schröder, care are legături personale și de afaceri strânse cu Rusia, și, apoi, de creștin-democrata Angela Merkel - au încercat permanent să consolideze relațiile cu Rusia, în beneficiul ambelor state. În tot acest timp, Kremlinul a identificat și a utilizat diferite măsuri de presiune pentru a transforma interdependențele într-o armă politică și economică.
Imediat după preluarea funcției de cancelar, Scholz a declarat că gazoductul ruso-german „Nord Stream 2” este doar un proiect de afaceri „din sectorul privat”, care nu ar trebui amestecat cu chestiuni geopolitice. De altfel, Germania, cel mai mare client de gaze al Rusiei și, totodată, cea mai importantă putere economică europeană, a susținut permanent cu fermitate „Nord Stream 2”, proiect apărat în ultimii ani cu înverșunare de fostul cancelar Angela Merkel.
Mai mult, noul ministru al Apărării, Christine Lambrecht, alături de alți lideri politici germani, l-a susținut pe Scholz, argumentând că relațiile energetice reprezintă un canal important de dialog cu Moscova.
A fost nevoie de săptămâni de consultări cu aliații din NATO și UE și de presiuni ale partenerilor din coaliția de guvernare pentru ca Scholz să ia în calcul „Nord Stream 2” drept instrument de sancționare a Moscovei în cazul unei noi agresiuni militare a Rusiei asupra Ucrainei.
Frustrare americană
Strategia lui Biden în privința unor eventuale sancțiuni contra Moscovei, care să includă și închiderea gazoductului ruso-german, a fost, de altfel, punctul central al discuțiilor din ultimele săptămâni dintre administrația Biden și noul guvern german.
Reticența Berlinului de a manifesta o atitudine fermă față de Kremlin în criza ucraineană a alarmat, în egală măsură, SUA, NATO și state membre ale UE.
Impresia că Germania nu este dispusă - sau, din cauza dependenței sale energetice față de Rusia, nu este capabilă - să avanseze măsuri serioase de descurajare contra Moscovei a produs o mare frustrare în rândul clasei politice americane. Atât republicanii, cât și democrații din Congresul SUA și-au exprimat nemulțumirea în câteva rânduri pe această temă.
Chiar și Biden a făcut aluzie la această stare de iritare, afirmând, luna trecută, că o intervenție militară a Rusiei în Ucraina ar provoca un dezacord între membrii NATO, cu privire la modul în care ar trebui să răspundă.
Incident diplomatic
Până atunci, lipsa unui angajament explicit al lui Scholz față de o eventuală oprire a „Nord Stream 2”, așteptat atât de Washington, cât și de Kiev, i-a provocat deja probleme ministrului german de Externe, Annalena Baerbock, care ar fi trebuit să se întâlnească luni cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Întrevederea a fost anulată brusc, oficial din cauza unei erori de programare.
O sursă din guvernul ucrainean a dezvăluit însă, pentru CNN, că întâlnirea nu a mai avut loc din cauza reticenței Germaniei de a opri „Nord Stream 2” în cazul unei invazii a Rusiei, dar și a refuzului executivului de la Berlin de a furniza ucrainenilor arme.
Deocamdată, nu este foarte clar dacă guvernul de la Berlin poate adopta o poziție tranșantă într-un conflict provocat de o eventuală agresiune militară a Rusiei contra Ucrainei.
Ambiguitatea manifestată până acum de executivul Scholz în timpul primelor sale 100 de zile de mandat are însă două efecte certe: Germania a cedat Franței poziția de lider european în negocierile cu Kremlinul și este privită cu scepticism de ceilalți membri ai NATO.
