Bush, supărat pe Rusia

Preşedintele american George Bush este pornit împotriva Moscovei şi vrea s-o pedepsească pentru atacarea Georgiei.

Preşedintele american George Bush este pornit împotriva Moscovei şi vrea s-o pedepsească pentru atacarea Georgiei.

 
Pedeapsa avută în vedere de Bush este retragerea SUA dintr-un acod  de cooperare nucleară civilă încheiat cu Rusia. CNN informează că este vorba mai degrabă despre o îngheţare a acestui acord, cel mai probabil săptămîna viitoare, cînd preşedintele Bush va retrage documentul de la dezbaterile pentru validarea acestuia, din Congres. Administraţia Bush a calificat acţiunile Moscovei în Caucaz ca fiind  “inacceptabile”, ceea ce a iritat Rusia, care, la rîndul ei, a protestat faţă de sosirea unei nave sofisticate americane, un vas-amiral, într-un port georgian strategic, Poti, cu ajutoare umanitare, pe care Moscova o bănuieşte însă că a adus arme pentru georgieni. De altfel, sîmbătă, s-au produs noi atacuri între cele două tabere. Mîine, o misiune NATO care se ocupă de evaluarea pagubelor militare provocate de intervenţia Rusiei în Georgia este aşteptată la Tbilisi. Potrivit unor surse diplomatice de la Bruxelles, echipa NATO se va limita strict la misiunea ei de evaluare. Misiunea precede vizita la Tbilisi, în zilele de 15 şi 16 septembrie, a delegaţiei celor 26 de membri ai Alianţei, ce va fi condusă de către secretarul NATO, Jaap de Hoop Scheffer.

 
ATAC DUR. Mult mai dur în criticile sale la adresa Moscovei s-a dovedit a fi vicepreşedintele american, Dick Cheney, care a afirmat că Rusia revine la vechile tactici sovietice, de intimidare şi folosire a forţei brutale, ceea ce, în opinia sa, este un afront adus statelor civilizate. Cheney a mai spus că Rusia încearcă să îşi folosească resursele energetice ca pe o armă, atît în privinţa ţărilor din zonă, cît şi a unora dintre ţările occidentale, care i-au condamnat doar cu o jumătate de gură acţiunile represive, din cauză că sunt dependente de resursele energetice ale Rusiei – principalul lor furnizor.


DUBLĂ VARIANTĂ. La toate aceste critici aduse Moscovei, un oficial rus a declarat AFP, cu condiţia păstrării anonimatului, că, de fapt, Moscova şi Tbilisi au semnat variante diferite ale aceluiaşi acord de pace mediat de preşedintele francez, Ncolas Sarkozy, care este şi preşedintele în exerciţiu al Uniunii Europene. Astfel, potrivit oficialului rus, Moscova a semnat un document în care era evocată “securitatea Oseţiei de Sud şi Abhaziei” – cele două teritorii separatiste care şi-au declarat unilateral independenţa, ce le-a fost recunoscută după conflict doar de către Rusia şi Nicaragua ­ iar Tbilisi a semnat un document în care era evocată “securitatea «în» Oseţia de Sud şi Abhazia”. Rusia a profitat de acel “în”, argumentînd că prepoziţia schimbă sensul chestiunii, mai ales în ceea ce priveşte interpretarea noţiunii de “zonă-tampon”, creată de Rusia în jurul acestor teritorii georgiene separatiste. În afară de prepoziţia cu pricina, ofcialul rus a mai precizat că există “şi alte inadvertenţe” şi că “textul autentic este cel aprobat de preşedinţii rus şi francez la Kremlin, în data de 12 august”. Acesta prevede retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul georgian, condiţie despre care Rusia afirmă că a fost îndeplinită, dar că autorizează în schimb Moscova să ia “măsuri adiţionale de securitate” pentru protejarea Oseţiei de Sud, pînă la crearea unui mecanism internaţional de pace. Astfel şi-a justificat Rusia lentoarea cu care a dat curs retragerii din teritoriul georgian, precum şi a faptului că va continua să îşi menţină prezenţa în anumite “zone tampon” din jurul celor două republici separatiste, a căror autonomie nu a mai fost recunoscută de alte ţări, în afară de Rusia şi Nicaragua.