Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scandalurile l-au ajuns din urmă pe fostul premier israelian, Ehud Olmert. Acuzat de o lungă serie de scandaluri, el a compărut vineri, pentru prima oară, în faţa unui tribunal din Ierusalim. Judecarea pentru corupţie a unui fost şef de guvern este un caz fără precedent în istoria statului evreu.
Fraudă, abuz de încredere, uz de fals, evaziune fiscală sunt numai câteva din acuzaţiile care se aduc ex-premierului Ehud Olmert, care riscă pedeapsa cu închisoarea.
La intrarea în tribunalul din Ierusalim, Olmert, politician versat şi de cursă lungă, şi-a clamat din nou nevinovăţia, adresându-se presei: "Nu este o zi uşoară pentru mine. De trei ani sunt ţinta unei campanii de defăimare atât de inumare. Sunt nevinovat şi sunt sigur că tribunalul mă va achita de orice bănuială".
După ce i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, despre care s-a limitat să spună că le-a înţeles, Olmert se va prezenta în faţa Curţii la 21 decembrie pentru a spune dacă pledează vinovat sau nevinovat, urmând ca audierile martorilor să înceapă la 22 februarie 2010, succedându-se câte trei pe săptămână.
SCANDAL DUPĂ SCANDAL
În 2008, poliţia a recomandat inculparea lui Olmert, premier din partea partidului centrist Kadima, în "dosarul Talansky". Este vorba despre transferuri ilegale de fonduri din partea unui om de afaceri american, Morris Talansky, pe vremea când Olmert, care va împlini 64 de ani săptămâna viitoare, era primarul Ierusalimului (1993-2003).
Al doilea scandal, numit afacerea "Rishontours", se referă la bilete de avion pe care Olmert le-ar fi decontat de mai multe ori pentru el şi membri ai familiei sale. Al treilea scandal priveşte numirea unor apropiaţi ai săi la Centrul de investiţii, un organism de stat. Al patrulea caz, trafic de influenţă privind vânzarea participaţiilor statului la Banca Leumi, a fost abandonat în 2008. Faptele s-au desfăşurat atât pe vremea când Olmert era primar al Ierusalimul, cât şi în perioada când era ministru al Industriei şi Comerţului (2003-2006).
ANIMAL POLITIC
Figură de marcă a dreptei naţionaliste, Olmert a evoluat în rândurile Likud, în decursul anilor adoptând poziţii mai moderate. Cel care a visat la crearea Marelui Isael, care susţinea coloniile din Cisiordania şi Gaza, cel care s-a opus acordurilor de pace de la Camp David (1978) şi Oslo (1993), a ajuns să accepte crearea unui stat palestinian, fiind unul din principalii injiţiatori ai retragerii unilaterale din Gaza, în 2005, după 38 de ani.
Ajuns prim-ministru în martie 2006, când l-a înlocuit pe Ariel Sharon, cel de-al 12-lea premier israelian a părăsit puterea în martie 2009 cu un bilanţ contestat, după de a fost criticat sever pentru eşecurile în războiul împotriva Hezbollah în Liban în 2006. În perioada decembrie 2008-ianuarie 2009, a lansat o ofensivă devastatoare a armatei în fâşia Gaza pentru a face să înceteze titurile cu rachete împotriva sudului Israelului. Până la această ofensivă, dusese negocieri intense, dar nefructuoase, cu Autoritatea Palestiniană.
A fost înlocuit la conducerea guvernului de către şeful Likud (dreapta naţionalistă), Benjamin Netanyahu, după alegerile din februarie. Conducerea Kadima a revenit şefei diplomaţiei, Tzipi Livni.
Avocat specializat în drept comercial, Olmert este a fost deseori calificat drept afacerist. Om de viaţă, Olmert este descris şi drept amator de costume elegante, de ţigări de foi, de călătorii cu avionul.
OLMERT NU E SINGURUL
Şi alţi oameni politici din Israel au probleme cu Justiţia. La începutul lunii august, poliţia a recomandat inculparea pentru corupţie, fraudă, spălare de bani, abuz de încredere şi obstrucţionarea anchetei a ministrului de Externe, Avigdor Lieberman, şeful partidului ultranaţionalist Israel Beiteinu promiţând că va demisiona dacă va fi inculpat. În septembrie, a fost reluat procesul fostului preşedinte Moshe Katzav, acuzat de viol şi hărţuire sexuală.
Fostul ministru de Finanţe, Avraham Hirshson, execută o pedeapsă de cinci ani şi cinci luni închisoare pentru că a deturnat un milion de dolari. Fostul ministru al Sănătăţii, Shlomo Benizri, execută o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru corupţie, fraudă şi obstrucţionarea justiţiei. Ex-ministrul de Interne, Aryeh Deri, a fost condamnat în 1999 la trei ani închisoare pentru că a primit ilicit 155.000 de dolari.
Ex-preşedintele israelian, Ezer Weizman, a demisionat în 2000, fiind bănuit că ar fi acceptat mită de la oameni de afaceri. Anchete au mai fost deschise, dar fără să se ajungă la acte de acuzare, şi în privinţa altor premieri: Benjamin Netanyahu (1996-1999), Ehud Barak (1999-2001), Ariel Sharon (2001-2006), bănuiţi că au beneficiat de finanţare ilicită a campaniilor electorale.
