Curtea Constituţională a dat aviz favorabil sesizării făcute de preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, cu privire existenţa circumstanţelor care justifică dizolvarea parlamentului în legislatura a XVII-a, transimite Moldpres. Sesizarea făcută de şeful statului în data de 10 iunie a fost examinată astăzi, precizează Info-Prim Neo.
Reprezentantul preşedinţiei, Alexandru Ohotnicov, dar şi cel al partidului de guvernământ, Sergiu Sârbu, au cerut constatarea circumstanţelor ce ar permite şefului statului să dizolve forul legislativ, precum şi stabilirea datei alegerilor pentru noul parlament. Judecătorii Curţii Constituţionale au constatat că alegerea preşedintelui ţării de către parlament, în data 28 mai şi apoi la 3 iunie, a fost boicotată de cei 41 de deputaţi ai opoziţiei. 'Avizul nu poate fi atacat şi va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial', a declarat judecătorul-raportor al Curţii, Elena Safaleru.
La începutul şedinţei, Vasile Balan, vicepreşedintele Alianţei 'Moldova Noastră', le-a cerut judecătorilor să suspende examinarea, pe motiv că decretele semnate de actualul preşedinte al ţării, Vladimir Voronin, sunt neconstituţionale. Vasile Balan a atras atenţia asupra incompatibilităţii cumulării de către Vladimir Voronin a funcţiei de preşedinte al ţării cu cea de preşedinte al parlamentului. Cererea deputatului a fost însă respinsă de judecători.
Imediat după dizolvarea legislativului, preşedintele Vladimir Voronin urmează să numească data alegerilor. La solicitarea agenţiei Moldpres în legătură cu data alegerilor parlamentare anticipate, preşedintele Curţii Constitiţionale Dumitru Pulbere a opinat că fixarea acesteia nu va fi tărăgănată şi că preşedintele Vladimir Voronin ar putea emite decretele respective săptămâna viitoare, marţi sau miercuri, după ultima şedinţă a parlamentului.
Parlamentul în legislatura a XVII-a s-a constituit la 5 mai, în urma alegerilor parlamentare din 5 aprilie. Scrutinul a fost câştigat de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, care au acumulat 49,48 % din voturi, respectiv 60 de mandate. În afară de Partidul Comunist, în legislativ au mai intrat Partidul Liberal, pentru care au votat 13,13 % din alegatori (15 mandate), Partidul Liberal Democrat - cu 12,43 % de voturi (15 mandate) şi Alianţa 'Moldova Noastra', cu 9,77 la sută din voturi (11 locuri). Prezenţa la vot a fost de 57,54% din numărul total al alegătorilor din Republica Moldova.
Opoziţia parlamentară, reprezentată de PL, PLDM şi AMN, a boicotat alegerea şefului statului, acuzând de fraudarea alegerilor Partidul Comunist şi de regizarea violenţelor de la 7 aprilie de care a fost făcută vinovată ea în final. Astfel încât niciunul dintre candidaţii propuşi de comunişti nu a acumulat 61 de voturi necesare pentru a fi ales, mai notează Moldpres.
Citește pe Antena3.ro