China colecționează republici ex-sovietice

Summitul face parte din eforturile Chinei de a stabili ceea ce Beijingul numește o ordine mondială „multilaterală”, care să nu fie dominată de SUA. 

Cu toate acestea, reuniunea OCS reprezintă însă și un forum de testare a „parteneriatului strategic” dintre China și Rusia, cele două superputeri aflate într-o concurență acerbă pentru a-și exercita influența în Asia Centrală.

De altfel, Xi Jinping, președintele Chinei, a sosit încă de marți la Astana, în cadrul turneului său de cinci zile, care include vizite de stat în Kazahstan și Tadjikistan. 

În urmă cu mai bine de un deceniu, Xi a folosit o vizită oficială în Kazahstan pentru a-și lansa inițiativa de suflet, „O centură, un drum”, proiectul de dezvoltare extins al Chinei, în cadrul căruia s-au investit 9,55 de miliarde de dolari numai în Kazahstan, începând din 2013, așa după cum susțin cifrele furnizate de „China Global Investment Tracker”.

Scoase de sub umbra Moscovei 

Această investiție face parte din inițiativele cu care China încearcă să ademenească statele din Asia Centrală, printr-o strategie care ajută țările respective să se dezvolte în afara sferei de influență a Rusiei. 

„Războiul din Ucraina a demonstrat țărilor din Asia Centrală că diversificarea legăturilor cu lumea este esențială pentru succesul existenței lor în regiune”, susține Temur Umarov, membru al „Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia” din Berlin, care reunește cei mai importanți experți regionali internaționali în Rusia și în statele din fostul spațiu sovietic.

Deși fostele republici sovietice au încercat să își derusifice țările încă de la căderea Uniunii Sovietice, războiul din Ucraina „a făcut ca procesul de înlocuire a Rusiei cu China să aibă loc mai rapid”, mai spune Umarov, citat de publicația „The Guardian”.

În ultimii ani, Xi și omologul său rus, Vladimir Putin, nu au ratat niciun prilej de a propovădui țărilor din „Sudul global”, care s-au simțit dezamăgite de geopolitica dominată de SUA, despre importanța stabilirii unei ordini mondiale multipolare. 

„OCS trimite un mesaj lumii occidentale, arătând că există multe voci diferite din economiile emergente care trebuie să fie auzite și reprezentate”, afirmă, de altfel, Zhou Rong, cercetător principal la Universitatea Renmin din Beijing, citat cu câteva zile în urmă de către presa de stat chineză.

Relațiile dintre Xi și Putin - pe care cei doi s-au angajat să le aprofundeze încă din luna mai - ar putea fi totuși tensionate în această săptămână și din cauza recentei vizite a lui Putin în Coreea de Nord. 

Putin a semnat un pact de securitate reciprocă cu Kim Jong-un, un acord de care China se teme că ar putea crea percepția unui bloc de tip „Război rece”, afectând astfel influența Beijingului în Asia de Est.

În ultimele luni, rolul jucat de Asia Centrală în facilitarea fluxului de bunuri din China către Rusia, pentru a sprijini mașinăria de război a Moscovei, s-a aflat sub lupa Occidentului. 

Exporturile chineze către Kârgâzstan au crescut de la 7,5 miliarde de dolari în 2021 la aproape 20 de miliarde de dolari în 2023, o mare parte din aceste bunuri fiind destinate Rusiei, potrivit buletinului informativ „China-Russia Report”.

Analiștii susțin că țări precum Kârgâzstanul vor fi total insensibile la presiunile occidentale de a stopa acest comerț. „A nu avea relații bune cu China este ceva care iese complet din discuție”, remarca recent Niva Yau, membru al „Consiliului Atlantic”, grup de experți american.

Disensiuni interne

Bineînțeles, în această săptămână, mai există o mulțime de alte piese pe tabla de șah a OCS. Înființat ca „Shanghai 5”, în 1996, grupul a fost inițial un forum pentru membrii fondatori - China, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan - constituit în vederea soluționării disputelor de frontieră.

De atunci însă, numărul membrilor și domeniile de interes s-au extins, incluzând țări extrem de diverse sau care nu se înghit reciproc, precum India, Pakistan și Iran. În acest an, Belarus este așteptat să fie primit în grup. 

Dimensiunea tot mai mare a organizației - aceasta reprezintă deja aproximativ 40% din populația lumii - nu o face însă neapărat mai relevantă. 

Se așteaptă ca premierul nou reales al Indiei, Narendra Modi, să nu participe la summit, în pofida faptului că intenționează să viziteze Moscova săptămâna viitoare pentru a se întâlni cu Putin.

„În cadrul OCS, există țări care au opinii fundamental diferite cu privire la aproape totul!”, remarcă Umarov. „Este aproape imposibil de imaginat care ar fi scenariul care ar putea determina India și Pakistanul să lase deoparte problemele și conflictul lor reciproc de dragul de a face altceva”, mai spune el.

India și China au o relație la fel de tensionată. Călătoria lui Modi în Rusia este, în parte, o încercare de a se asigura că relația Indiei cu Kremlinul nu este periclitată de legăturile tot mai strânse ale Moscovei cu Beijingul.