Donald Trump a anunţat vineri că va declara "urgenţă naţională", o procedură excepţională pentru a finanţa zidul pe care l-a promis la frontiera cu Mexicul, declanşând o bătălie judiciară cu opozanţii săi, relatează AFP.
"Toată lumea ştie că zidurile funcţionează", a declarat Donald Trump într-o conferinţă susţinută în grădina Casei Albe, invocând o "invazie" de migranţi ilegali.
Această procedură îi permite teoretic să ocolească Congresul pentru a debloca fonduri federale - în special destinate Pentagonului - pentru a-şi construi zidul pe care-l doreşte împotriva imigraţiei clandestine.
Liderii opoziţiei democrate au denunţat imediat o intiţiativă anticonstituţională. Ei au negat că ar exista o urgenţă umanitară sau de securitate la frontieră care să impună o astfel de măsură extremă.
"Declaraţia ilegală a preşedintelui, plecând de la o criză care nu există, dă o lovitură violentă Constituţiei noastre şi face America mai puţin sigură, furând finanţări de la apărare, de care avem nevoie de urgenţă pentru siguranţa militarilor şi a naţiunii noastre", au scris Nancy Pelosi, preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, şi Chuck Schumer, şef al minorităţii democrate în Senat.
Preşedintele a mărturisit că se aşteaptă să fie lansate acţiuni juridice împotriva decretării urgenţei naţionale.
"Din fericire vom câştiga", a adăugat el, afişând o încredere fără îndoială consolidată de judecătorii conservatori numiţi la Curtea Supremă, instanţa judiciară supremă a ţării.
Statul New York, un bastion democrat, a anunţat foarte repede că va sesiza instanţa în legătură cu această decizie.
Iniţiativa prezidenţială, lansată după săptămâni de tergiversări şi criticată de democraţi, nu este una acceptată în unanimitate nici în tabăra republicană.
Opozanţii lui Donald Trump văd în această decizie o manevră politică a unui preşedinte slăbit de pierderea Camerei Reprezentanţilor în noiembrie şi pasul înapoi făcut la finalul lui ianuarie după disputa avută cu democraţii privind măsurile care se impun împotriva imigraţiei.
Casa Albă asigură la rândul său că această iniţiativă este marca unui om care nu-şi uită promisiunile odată ajuns la putere.
Decizia preşedintelui american este însoţită de cea de a semna un compromis bugetar obţinut cu mare luptă în Congres pentru evitarea unui nou "shutdown" şi asigurarea finanţării serviciilor publice federale.
Mai mulţi preşedinţi ai SUA au recurs în trecut la aceste mijloace excepţionale, dar în circumstanţe foarte diferite şi mult mai puţin controversate.
Jimmy Carter a decretat urgenţă naţională după luarea de ostatici de la ambasada americană din Teheran în 1979. George W. Bush a făcut acest lucru după atentatele de la 11 septembrie 2001, iar Barack Obama cu prilejul epidemiei de gripă H1N1.
Peter Schuck, profesor emerit de drept la universitatea Yale, afirmă că "faptul că preşedintele poate avea puterea să risipească miliarde de dolari în numele unei promisiuni de campanie idioate este, în sine, scandalos".
Într-un articol publicat de New York Times, el afirmă că Congresul trebuie să definească mai riguros condiţiile în care preşedintele poate recurge la "National Emergencies Act", lege votată în 1976.
"Pe termen lung, acest subiect este mult mai crucial pentru vitalitatea democraţiei noastre decât pentru a afla dacă preşedintele Trump îşi va avea sau nu zidul", a scris el.
Înainte de a decola spre Florida, preşedintele american urmează să semneze legea de finanţare aprobată joi cu o largă majoritate în Senat, controlat de republicani, apoi de Camera Reprezentanţilor, controlată de democraţi.
Legea nu prevede decât un sfert din bugetul pe care Trump îl reclama sus şi tare pentru edificiul său frontalier (1,4 miliarde de dolari faţă de 5,7 miliarde de dolari solicitate). Iar într-o luptă politică încărcată de simboluri, legea nu menţionează cuvântul "zid", preferând formulările "barieră" sau "gard".
"Ruşine oricărui membru al Congresului care nu se va opune clar şi viguros acestei invocări ilegitime" a unei urgenţe naţionale, a denunţat la rândul său puternica organizaţie americană de apărare a drepturilor civile, ACLU.
AGERPRES