Franţa, “patria” drepturilor omului, dă în clocot

Ca şi Guvernului român, şi celui francez tot reforma pensiilor este cea care îi dă de furcă.

De şase zile fără întrerupere, Franţa a ieşit pe străzi protestând sătulă de criză, de măsuri de austeritate, dar mai ales pentru că actualul Guvern încearcă să-i ia înapoi unele dintre cele mai avantajoase drepturi câştigate pe tărâmul muncii din Uniunea Europeană. 

Sunt drepturi pe care Franţa le-a obţinut pe cale democratică, dar şi printr-o rezistenţă la orice tentativă a Parisului de a împrumuta diferite modele de muncă din străinătate, considerate de către francezi ca fiind extenuante, chiar abrutizante, faţă de concepţiile lor despre muncă, familie şi viaţă decentă, în general. Acum, francezilor li se impune mărirea vârstei de pensionare de la 60 de ani la 62 de ani.

Spre deosebire de români, la francezi nimeni nu a îndrăznit însă, cel puţin deocamdată, să aducă vorba despre o eventuală impozitare suplimentară a pensiilor, nici măcar a celor "nesimţite".

În Franţa şi în celelalte ţări dezvoltate din Europa, pensiile beneficiază de un plafon neimpozabil, iar ce trece peste acest plafon se impozitează progresiv şi diferit de la ţară la ţară, în funcţie de nivelul de trai al cetăţenilor ţărilor respective.

Francezii s-au zbătut şi au reuşit să obţină şi cel mai scurt program de lucru săptămânal din UE. Cel mai recent sondaj european arată că francezii muncesc 38,4 ore pe săptămână, fiind urmaţi de belgieni, cu 38,6 ore şi de irlandezi, cu 38,9 ore.

Spre deosebire de francezi însă, românii ocupă primul loc în sondaj cu cele mai multe ore de lucru pe săptâmână, adică 41,8 ore. După noi, cehii, letonii şi polonezii muncesc 41,7 ore pe săptămână.

SCÂNTEIA REVOLTELOR

Scânteia furiei a fost produsă de ministrul francez al Muncii, Eric Woert, care a propus creşterea vârstei legale de pensionare de la 60, la 62 de ani. Argumentele ministrului au fost, în esenţă, acelea că, dacă proceda indirect, prin mărirrea perioadei de cotizare la fondul de pensii, ar fi fost "incorect" pentru cetăţeni şi ar fi trebuit să mărească această perioadă la 47 de ani, pentru a echilibra sistemul. Pe când mărirea vârstei legale de pensionare la 62 de ani în 2018 este o măsură corectă, echitabilă, în opinia lui, care ar reuşi să reducă deficitul din sistem de la această dată şi până în 2020, potrivit unui interviu acordat de Woert în luna septembrie cotidianului Le Figaro.

De asemenea, guvernanţii susţinuţi şi de  preşedintele Republicii, Nicolas Sarkozy, intenţionează să mărească şi vârsta "plină" de pensionare a francezilor de la 65 la 67 de ani. Referitor la această vârstă, francezii care doreau să aibă o pensie maximă, puteau până acum să aleagă între a se pensiona la vârsta legală sau a munci până la 65 de ani pentru a beneficia de o asemenea pensie.

MIŞCĂRI DE STRADĂ ŞI VIOLENŢE URBANE

Protestele care au debutat săptămâna trecută s-au extins rapid, cuprinzând mai multe sectoare de muncă. Grevele sindicatelor aproape că au paralizat activitatea în ţară, guvernul fiind nevoit să activeze aşa-numitul "centru ministerial de criză", mai cu seamă că au intrat şi rafinăriile în grevă, perturbând astfel aprovizionarea cu carburanţi în întreaga ţară.

În ultimele trei zile, protestele s-au înmulţit şi au degenerat în violenţe "urbane", în special la Nanterre şi Lyon, unde tinerii liceeni s-au dedat la acte de vandalism. Noi confruntari între tineri şi fortele de ordine au avut loc marti în fata liceului Joliot-Curie din Nanterre, unde şi luni s-au înregistrat violente. Aproximativ 200 de tineri cu cagule pe feţe s-au adunat în faţa liceului, iar unii au dat foc unui autoturism.

La Paris, aproximativ 50 de jandarmi au fost mobilizaţi pentru dispersarea a 200-300 de liceeni care blocau Piaţa Republicii.

 "Vedetele" protestelor de astăzi sunt tot liceenii şi studenţii. Potrivit Le Point, care citează Ministerul Educaţiei, 379 de licee şi-au suspendat activitatea, în timp ce Federaţia Independentă şi Democrată a Liceenilor (FIDL) a anunţat că 1.200 de licee din toată tara vor participa la proteste şi 850 de licee se află în grevă. La rândul lor, studenţii au blocat activitatea în trei universităţi - Bordeaux-3, Pau şi Rennes-2 - alte două, Caen şi Tours, sunt blocate parţial, iar Lyon-2 este închisă. Universitatea din Strasbourg, care este cea mai mare din Franţa, se află "sub ocupaţie", studenţii blocându-se în cursul nopţii într-o parte a complexului.

Astăzi au fost planificate 266 de greve şi manifestaţii pe întreg teritoriul ţării. Protestele de săptămâna trecută au mobilizat un număr-record, de până la 3 milioane de manifestanţi. Protestele de astăzi prevăd o participare şi mai mare şi au loc cu o zi înaintea votului din Senat privind reforma pensiilor.

Cu toate că Franţa mai are puţin până să intre în "paralizie" totală, preşedintele Sarkozy a anunţat că nu cedează până nu vede aprobată această reformă a sistemului de pensii, care, în opinia lui, este absolut necesară şi ar fi trebuit înfăptuită mai demult.