Harta noii ordini mondiale

Într-o lume în care diplomaţia şi politica au desenat graniţele statelor, încheierea Războiului Rece a adus primele semale că ordinea mondială, aşa cum era înţeleasă, e pe cale să se schimbe.

Hărţile vor deveni irelevante într-un viitor nu foarte îndepărtat, iar noua formă de organizare şi noile alianţe (mult mai dinamice şi complexe) vor avea drept puncte de reper istoria comună, religia, etnia sau rasa. Teoria a apărut în prestigioasa revistă Newsweek, sub semnătura unui expert în globalizare şi dezvoltare urbană.

În noua ordine mondială despre care scrie Newsweek, România figurează în grupul statelor din aşa-numita "zonă de graniţă", aflate în plin proces de a-şi găsi locul în "noua lume tribală". Pentru că, potrivit autorului Joel Kotkin, peste tot în lume o renaştere a legăturilor tribale creează alianţe globale mult mai complexe. În acelaşi grup cu România se află Belgia, Cehia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Marea Britanie. Ce au în comun aceste state? "Pot fi extrem de volatile, cum este cazul Irlandei, care s-a transformat din «Tigrul celtic» într-o ţară paralizată din punct de vedere financiar. În trecut, aceste ţări au fost adesea invadate de armatele vecinilor puternici. În viitor însă, ar putea intra în luptă pentru autonomie împotriva zonelor de influenţă cu care concurează", scrie Newsweek. Autorul articolului menţionează România, alături de Belgia, în categoria statelor caracterizate şi de "un amalgam cultural".

Un alt grup din cadrul noii ordini mondiale aduce la un loc Danemarca, Finlanda, Germania, Olanda, Norvegia şi Suedia, amintind de Liga Hanseatică. "Aceste ţări au în comun rădăcinile germanice şi şi-au găsit nişa de piaţă vânzând produse de calitate superioară atât ţărilor dezvoltate, cât şi pieţelor din China, Rusia şi India. Sunt cunoscute pentru generoasele sisteme de ajutor social, pentru economiile liberale, nivelul ridicat al educaţiei şi al inovaţiilor tehnologice", potrivit teoriei profesorului Kotkin. Vecinii de la sud de Dunăre sunt plasaţi în grupul denumit Republicile "măsliniere" şi care include, pe lângă Bulgaria, Croaţia, Grecia, Italia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Portugalia, Slovenia şi Spania.

"Ţări cu rădăcini în antichitatea greacă şi romană, aceste regiuni ale măslinului şi vinului se află în urma statelor nordice la cele mai multe dintre categorii. Au datorii guvernamentale uriaşe şi printre cele mai scăzute rate ale natalităţii." Vecinii de peste Prut sunt antamaţi, alături de Armenia, Belarus, Federaţia Rusă şi Ucraina, în grupul intitulat "Imperiul rus", bazat pe legăturile puternice conferite de identitatea slavă. O categorie specială este cea a oraşelor-stat. Un exemplu este Londra, centru financiar şi al media, "care trebuie înţeleasă în primul rând ca un oraş de primă clasă într-o ţară de mediocră".

În acelaşi grup intră Parisul, despre care Joel Kotkin scrie că "este responsabil pentru 25% din PIB-ul Franţei şi găzduieşte sediile a numeroase companii cu acoperire globală; nu este la fel de important precum Londra, dar va exista mereu o piaţă pentru acest oraş, cel mai frumos dintre toate". Tot oraşe-stat sunt considerate Singapore - unul dintre cele mai importante şi strategice porturi, oraş cu un nivel ridicat la capitolul educaţie, venituri şi educaţie, o adevărată poveste de succes a urbanizării, şi Tel Aviv, unde venitul pe cap de locuitor este de 50 de ori mai mare decât media la nivel naţional.

Alături de Canada, Statele Unite figurează în "Alianţa Nord-Americană", în vreme ce statele din America Latină sunt grupate în "Liberalii" (Chile, Columbia, Costa Rica, Mexic, Peru) - purtătorii de stindard ai democraţiei şi ai capitalismului de pe acest continent şi "Republicile Bolivariene" (Argentina, Bolivia, Cuba, Ecuador, Nicaragua, Venezuela) - mai sărace decât celelalte state latino-americane şi ameninţate de dictatură. Un grup interesant este cel al statelor "nealiniate" - Brazilia, Franţa, India, Japonia, Coreea de Sud şi Elveţia.