“Invazia românilor” în Germania, marfă bună de “vândut” conservatorilor, în campanie

Pericolul iminent al imigraţiei cetăţenilor români, dar în special al rromilor în Germania, cu ocazia eliminării barierelor pe piaţa muncii de la 1 ianuarie 2014, ţine capul de afiş al campaniei electorale din ţara cancelarului Angela Merkel.  Consilierul local din sectorul Neukolln al capitalei Berlin, Franziska Giffey, a vizitat timp de câteva zile România pentru a lua pulsul situaţiei de aici şi pentru a putea vorbi în şedinţa Consiliului Local despre pericolul real care ameninţă sectorul 8 al Berlinului. “Rromii sunt discriminaţi, parţial chiar public, în România. Nu au aproape nici un acces la piaţa muncii, oficial pot să lucreze doar ca măturători de străzi. Copiii rromi ajung la şcoli unde formează o majoritate de aproape 90%. Cei mai mulţi renunţă după clasa a 5-a, cel târziu după a 7-a. Mulţi copii nu ajung la şcoală, ci direct la adunat fier vechi sau în comerţul cu flori. Dar viaţa e grea şi pentru restul cetăţenilor români. Profesorii au salarii de 300 de euro pe lună. Din acest motiv oamenii cu studii superioare părăsesc ţara. Diferenţa de confort între Germania şi România este uriaşă. Un măturător încasează 150 de euro, în timp ce alocaţia pentru copii este de doar 7,5 euro pe lună”, mărturiseşte Giffey pentru Tagesspiegel.

Îngrijorare
Responsabila din Neukolln pentru cultură, sport şi educaţie este îngrijorată de ceea ce a găsit în România. “Reprezentanţii autorităţilor române, cu care am stat de vorbă, m-au asigurat că ridicarea barierelor pe piaţa muncii nu va aduce o creştere semnificativă a emigraţiei. S-ar putea să aibă dreptate. Organizaţiile neguvernamentale sunt însă de altă părere. Având în vedere că în România nu se întrevede vreo îmbunătăţire majoră a situaţiei, migrările vor continua. Lumea nu mai aşteaptă mai nimic de la stat. Speranţa lor că Europa şi Germania îi vor ajuta este enormă. Organizaţiile neguvernamentale se finanţează din fonduri de la Bruxelles şi din surse străine private. Sunt convinsă că în continuare vor veni români la noi. Iar cei care vin încearcă doar să scape de sărăcie”, apreciază aceasta.

Destinaţie favorită
Neukolln este locaţie preferată pentru emigranţii români din Fântânele. “În comparaţie cu cartierele mărginaşe ale Bucureştiului, unde condiţiile sunt inumane, Fântânele este o localitate atractivă cu grădini şi case mici. Când am traversat localitatea, copiii au început să strige: 'Germania, Germania!'. Primarul localităţii ne-a întâmpinat cu doi preoţi. Unul dintre ei ne-a asigurat că şi mai mulţi oamenii din Fântânele vor ajunge la Neukolln. Îmi spunea: 'Uitaţi-vă cu atenţie la copiii aceştia. O să îi revedeţi în curând'. Directoarea şcolii m-a întrebat cum se simt copiii lor în Germania. 100 de copii lipsesc din Fântânele. Toţi sunt în Neukolln. Vizita în România a fost necesară pentru a înţelege mai bine situaţia din Neukolln. Nici nu pot să îmi imaginez ce înseamnă pentru un copil de 9 ani să fi fost doar trei săptămâni la şcoală”, povesteşte politicianul SPD pentru sursa citată.

Copiii, o bătaie de cap
Situaţia copiilor care ajung din România la Neukolln provoacă mari bătăi de cap. “Copiii care vin din România se tem inclusiv de metrou. Ei sunt adaptaţi 100% la viaţa de la ţară. Nu dispun de certificate de vaccinare, dar, per total, cred că acestor copii care au ajuns la Neukolln le merge mai bine la noi decât aici. Chiar cred asta, mai ales dacă iau în considerare formarea lor. Pe de altă parte, din păcate, locuinţele în care ajung ei în Germania sunt mai precare decât ce am văzut în Fântânele. Oamenii din Germania îşi fac griji că prin ocuparea noastră temeinică de copiii rromi, practic îi ademenim să vină la noi. Această excursie a fost pentru mine ca o confirmare că trebuie să continuăm pe linia aleasă. Indiferent cum ne vom comporta, rromii din România vor continua să vină. Trebuie să acţionăm în aşa fel încât să nu devină şi la noi un grup marginalizat obligat să trăiască din ajutoare sociale. Pentru a putea garanta că şcolile noastre vor continua să funcţioneze trebuie să îi integrăm cât mai repede pe copiii rromi, şi evident şi pe părinţii lor”, spune Giffey pentru sursa citată.

Acţiuni de integrare a rromilor
Consilier local din 2010, Franziska Giffey propune câteva acţiuni concrete de ajutorare a rromilor. “O iniţiativă concretă pe care am supus-o dezbaterii este cea a organizării unor campanii care să dea încredere de sine rromilor. Motto-ul campaniei va fi: 'Trebuie să faci ceva, ca să te putem ajuta şi noi'. Vom pune pe panouri imaginile unor rromi care au reuşit în viaţă, care au ajuns profesori sau medici. În cadrul unei alte acţiuni vom împărţi CD-uri în care muzicieni rromi celebri vor transmite mesajul: 'Educaţia este importantă'. Copiii trebuie să meargă la şcoală. Îmi plac ideile acestor acţiuni, fiindcă îi provoacă pe oameni să îşi ia destinul în propriile mâini”, a încheiat Franziska Giffey pentru Tagesspiegel.

Marfă vandabilă
Imigraţia românilor, scrie Süddeutsche Zeitung, citat de dw.de, este o marfă uşor de vândut unor alegători cu opţiuni conservatoare. “România şi Bulgaria sunt cele mai sărace dintre ţările UE, mulţi dintre locuitorii acestor ţări trăind în condiţii din epoca pre-industrială. O parte pleacă să îşi găsească de lucru în Germania dar, după cum reiese dintr-un document comun dat publicităţii de reprezentanţii autorităţilor locale din Republica Federală, aceşti căutători de locuri de muncă nu prea cunosc limba şi sunt subcalificaţi. Împovărate social sub presiunea valului de imigranţi, autorităţile locale cer sprijin de la Guvernul federal şi de la instituţiile europene - dar se plâng că se simt abandonate”, scrie sursa citată. “Una peste alta: ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, şi-a găsit un argument electoral, observă ziarul care apare la München. Şi, împreună cu omologii din Austria, Marea Britanie şi Olanda, a cerut Comisiei Europene să facă bine să găsească mijloace pentru a despovăra ţările de destinaţie de povara noilor imigranţi”, conchide autorul.