
Deși primele zile ale atacurilor israeliene asupra Iranului au adus succese notabile, începutul săptămânii a fost marcat de bombardamente intense și contraatacuri, ridicând întrebări tot mai apăsătoare privind strategia de ieșire a Israelului din acest nou conflict.
Care este planul? Cum poate încheia Israelul această confruntare, cu obiectivele sale ambițioase îndeplinite?
În timp ce avioanele de luptă ale statului evreu lovesc aproape nestingherite ținte militare și nucleare iraniene, zeci de israelieni sunt uciși sau răniți în atacurile de represalii lansate de Teheran.
De cealaltă parte, deși implicate în apărarea Israelului împotriva rachetelor iraniene, Statele Unite au refuzat, cel puțin pentru moment, să participe la ofensiva asupra Iranului. Acest lucru obligă Israelul să-și reevalueze capacitatea de a-și atinge obiectivele asumate, strict prin mijloace proprii.
„Finalul va fi diplomatic, nu militar”, dezvăluia zilele trecute, pentru CNN, o sursă israeliană, adăugând că acum speranța guvernului Netanyahu este ca actuala ofensivă să „slăbească poziția Iranului la viitoarele negocieri nucleare”.
Această abordare - presiune militară pentru obținerea de concesii - a eșuat însă în cazul Hamas, în Gaza. Totuși, faptul că liderii israelieni iau din nou în calcul o soluție diplomatică în relația cu Iranul indică o schimbare notabilă de optică.

Ambiții mari, mijloace limitate
Încă de la începutul atacurilor asupra Iranului, Israelul a fost clar în privința obiectivului său: eliminarea definitivă a amenințărilor „existențiale”, reprezentate de programul nuclear și de rachete balistice al Republicii Islamice.
Un oficial militar israelian a recunoscut că nu există un termen-limită pentru atingerea acestui obiectiv. Această ambiție depindea însă în mare măsură de un parteneriat militar activ cu SUA, care, deocamdată, pare nesigur.
Surse citate sub acoperirea anonimatului de către presa de peste Ocean susțin că Israelul a discutat cu administrația de la Washington despre o posibilă extindere a implicării americane.
Președintele Donald Trump a refuzat însă, deocamdată, să aprobe un astfel de scenariu, care poate duce la o escaladare a situației.
Mai mult, potrivit presei americane, Trump a respins recent un plan israelian de asasinare a liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.
În schimb, șeful Casei Albe insistă că își dorește să medieze un acord între Iran și Israel, evocând chiar propriul succes în detensionarea conflictului recent dintre India și Pakistan.
„Iranul și Israelul ar trebui să ajungă la un acord și vor ajunge, la fel cum am reușit între India și Pakistan”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social.
Dar, spre deosebire de India și Pakistan, Israelul are nevoie de puterea de foc a Americii, nu de intervenția sa diplomatică.
Limitele forței militare
În pofida unor succese punctuale - inclusiv eliminarea unor oameni de știință iranieni și lovirea unor instalații de îmbogățire a uraniului - Israelul nu are capacitatea de a distruge complet programul nuclear iranian.
Instalații-cheie precum Fordow, ascunse adânc sub munți, sunt inaccesibile fără ajutorul tehnologic și logistic al armatei americane, inclusiv al armamentului capabil să penetreze buncăre.
Chiar dacă infrastructura iraniană ar fi distrusă temporar, regimul de la Teheran are capacitatea de a o reconstrui, grație know-how-ului tehnologic deja acumulat.
Iar dacă supraviețuiește acestui val de atacuri, conducerea Iranului ar putea ajunge la concluzia că un arsenal nuclear propriu este singura garanție reală împotriva unor viitoare agresiuni.
Conștient de această posibilitate, premierul Netanyahu a făcut apel la cetățenii iranieni să se revolte și să-și înlăture conducătorii. Însă, așa după cum istoria arată, bombardamentele intense au deseori efectul invers: unifică populația în jurul chiar și celor mai nepopulare regimuri.
Relatările mass-media occidentale din Iran sugerează că furia populară s-a întors mai degrabă împotriva Israelului decât contra liderilor de la Teheran.
Un conflict etern
Fără îndoială, ne aflăm abia în primele zile ale acestui nou conflict, iar evoluțiile pot lua turnuri neașteptate. Iranienii s-ar putea revolta, negocierile nucleare ar putea fi reluate, iar Trump s-ar putea răzgândi în privința implicării directe a armatei americane.
Dar ceea ce este clar este faptul că Israelul se află, din nou, în mijlocul unui conflict fără un orizont clar de încheiere.
Războiul din Gaza, început în 2023, după atacurile din 7 octombrie, a avut obiective precise: distrugerea Hamas și eliberarea ostaticilor. Cu toate acestea, nici astăzi nu există un plan clar privind ceea ce va urma.
Acum, națiunea israeliană se confruntă cu un nou război de uzură - unul periculos, deschis, fără limite de timp și fără o strategie limpede de ieșire.