Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Al doilea mandat de cinci ani pentru liderul de centru din Franța, în vârstă de 44 de ani, îl propulsează pe Macron în postura de primul președinte francez din ultimii 20 de ani care reușește să fie reales, după ce șeful de stat în exercițiu la vremea respectivă, Jacques Chirac, îl învinsese pe tatăl lui Le Pen, în alegerile din 2002.
Macron a câștigat actualele alegeri cu 58,5% din voturi, față de 41,5% obținute de Le Pen, un scor semnificativ mai strâns decât atunci când cei doi s-au confruntat pentru prima dată, în scrutinul prezidențial din 2017.
Răul cel mai mic
Recunoscând că „numeroși” alegători au votat pentru el doar pentru a nu o avea pe Marine Le Pen la conducerea țării, Macron s-a angajat să reunifice țara care este „plină de atâtea îndoieli, de atâtea diviziuni” și să acționeze pentru a liniști furia alegătorilor francezi, care a alimentat campania contracandidatei sale de extremă dreapta.
Macron a precizat că are o datorie față de alegătorii care l-au ajutat să treacă primul linia de sosire „nu pentru a susține ideile mele, ci pentru a le bloca pe cele ale extremei drepte.".
„Vreau să le mulțumesc și să le spun că sunt conștient că votul lor mă obligă pentru anii care vor urma.”, a spus el. „Sunt custodele simțului lor de datorie, al atașamentului lor față de Republică.”, a adăugat el.
„Nimeni nu va fi lăsat pe marginea drumului. De acum înainte, eu nu mai sunt candidatul unei tabere, ci preşedintele tuturor!”, a promis Macron în discursul victoriei, rostit pe fundalul Turnului Eiffel și a unei proiecții a steagului francez tricolor.
„Avem multe de făcut, iar războiul din Ucraina ne amintește că trecem prin momente tragice în care Franța trebuie să își facă auzită vocea”, a mai spus președintele.
Scăderea sprijinului pentru Macron în comparație cu alegerile derulate în urmă cu cinci ani indică faptul că președintele va avea de dus o bătălie grea în cel de-al doilea mandat, într-o confruntare politică ce începe chiar acum, prin prisma alegerilor legislative din luna iunie.
Mulți alegători francezi consideră victoria prezidențială din 2022 mai puțin convingătoare decât cea din 2017, atunci când Macron era, practic, un necunoscut.
Șeful statului s-a prezentat acum la vot ca favorit cert, dar s-a confruntat cu un electorat divizat, iritat și obosit. Războiul din Ucraina și pandemia COVID-19 au afectat primul mandat al liderului de la Paris, la fel ca și lunile de proteste violente la adresa politicilor sale economice.
Alegătorii de stânga - incapabili să se identifice nici cu președintele centrist, nici cu Le Pen - au ezitat îndelung în fața alegerii de duminică. Unii s-au prezentat cu reticență la secțiile electorale doar pentru a o opri pe Le Pen, votând fără tragere de inimă pentru Macron, au consemnat agențiile de presă internaționale.
„A fost cea mai puțin rea alegere!”, a precizat Stephanie David, angajată în domeniul transporturilor, care a susținut un candidat comunist în primul tur, relatează AP.
A fost o alegere imposibilă și pentru pensionarul Jean-Pierre Roux. El a aruncat duminică un plic gol în urnă, dezgustat atât de politica lui Le Pen, cât și de ceea ce consideră a fi aroganța lui Macron. „Nu sunt împotriva ideilor sale, dar nu suport persoana!”, a spus Roux, citat de AP.
În schimb, Marian Arbre, care a votat la Paris, a mers pe mâna lui Macron „pentru a evita un guvern care se regăsește cu fasciști, rasiști”.
Semivictorie pentru Le Pen
Deși învinsă, lidera extremei-drepte a obținut un număr impresionant de voturi. De altfel, depășirea pragului de 40% din voturi este fără precedent pentru extrema dreaptă franceză.
Le Pen a numit rezultatul său „o victorie strălucitoare”, îndemnându-i pe alegători să-i ofere o majoritate parlamentară în alegerile legislative din iunie, pentru a împiedica politicile lui Macron.
Scorul obținut de Le Pen a recompensat eforturile sale din ultimii ani de a-și atenua politica extremistă, cum ar fi, spre exemplu, renunțarea la tema retragerii Franței din UE. Le Pen a făcut, în schimb, o campanie intensă pe probleme legate de costul vieții, întâlnindu-se cu muncitorii din comunitățile rurale nemulțumite și din fostele centre industriale.
Jean-Marie Cornic, în vârstă de 78 de ani, un alegător al lui Le Pen, a declarat că a votat pentru ea pentru că își dorea un președinte care să acorde prioritate „vieții noastre de zi cu zi - salarii, taxe, pensii”, consemnează AP, în timp ce Macron a părut preocupat, preponderant, doar de problemele de politică externă.
Pe de altă parte, însă, în timpul campaniei sale, Le Pen s-a angajat să dilueze legăturile Franței cu cele 27 de state membre ale UE, cu NATO și cu Germania, măsuri care ar fi zdruncinat arhitectura de securitate a Europei, în timp ce continentul se confruntă cu invazia Ucrainei, cel mai grav conflict de după cel de-al Doilea Război Mondial. Le Pen s-a pronunțat, de asemenea, contra sancțiunilor UE privind livrările rusești de energie.
