Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a declarat, ieri, că partidul său, Adunarea Națională (RN), trebuie să se „rupă total” de partidul german Alternativa pentru Germania (AfD). Ea a sugerat că AfD a devenit un aliat prea toxic înaintea alegerilor europene din iunie.
Într-un interviu radiofonic, Le Pen a acuzat AfD că este lipsit de direcție și se află „în slujba elementelor radicale” din interiorul său.
„Era urgentă stabilirea unui cordon sanitar”, a afirmat Le Pen la postul de radio „Europe 1”. „AfD merge din provocare în provocare! Acum nu mai este timpul să ne distanțăm, este timpul să ne rupem total de această mișcare!”, a adăugat ea.
Comentariile liderei extremei drepte franceze vin la o zi după ce RN, care conduce cursa pentru alegerile europene în Franța, a declarat că nu va mai sta alături de AfD în Parlamentul European.
Atât partidul francez, cât și cel german sunt membri ai grupului Identitate și Democrație (ID) din Parlamentul European, care, potrivit estimărilor actuale, va avea un număr important de europarlamentari după alegerile din luna iunie.
„În urma declarațiilor recente ale AfD, nu vom mai sta alături de ei în următorul mandat al Parlamentului European!”, a anunțat, marți seară, Caroline Parmentier, deputată din partea RN.
Ea nu a precizat însă dacă RN intenționează să părăsească ID sau dacă va încerca să obțină excluderea partidului german de extremă dreapta.
Scânteia imploziei
Neașteptata sciziune are loc după ce AfD, care a urcat vertiginos în sondaje, devenind al doilea cel mai popular partid din Germania înaintea alegerilor locale și europene din acest an, a fost supus unei presiuni tot mai mari.
Politicile AfD și conduita unor figuri de rang înalt din cadrul partidului sunt examinate în aceste zile cu lupa de întreaga societate germană, depășind însă și granițele țării.
Într-un interviu publicat la sfârșitul săptămânii trecute, principalul candidat al AfD la alegerile europene, Maximilian Krah, a declarat pentru ziarul italian „La Repubblica” că „nu toți membrii SS au fost criminali”.
SS, sau „Schutzstaffel”, a fost principala forță paramilitară a partidului nazist al lui Adolf Hitler și, printre numeroasele atrocități comise, a jucat un rol principal în Holocaust, masacrarea a șase milioane de evrei, precum și în exterminarea altor grupuri vizate de naziști.
Ieri, Krah a fost nevoit să anunțe că își va întrerupe activitățile de campanie și va demisiona din consiliul de conducere al partidului. El a precizat însă că afirmațiile sale „sunt folosite în mod abuziv, ca un pretext pentru a afecta partidul nostru”.
AfD s-a confruntat, de asemenea, cu proteste masive de stradă, după ce figuri de rang înalt ale partidului au participat la o reuniune în care s-a discutat despre deportarea germanilor proveniți din familii de imigranți, dar și după ce formațiunea politică extremistă a fost acuzată că ar adăposti agenți ai Rusiei și Chinei.
Săptămâna trecută, un tribunal german a decis că serviciile de securitate internă pot continua să supravegheze AfD, ca potențial partid extremist.
AfD a respins acuzațiile de rasism. Partidul susține că este ținta unui sistem clientelar, căzut în automulțumire, pe care este gata să-l înlăture.
Turbulențe ideologice
De cealaltă parte, partidul condus de Marine Le Pen a încercat în ultimii ani să atragă alegătorii de centru-dreapta și să se distanțeze de trecutul său de extremă dreapta, în timp ce AfD adopta poziții tot mai dure.
În acest context, ruptura publică anunțată de Le Pen pune la încercare eforturile extremei drepte europene de a obține un scor electoral mai bun și, în același timp, exercită mai multă presiune asupra AfD pe plan intern, după ce radicalii germani au început să scadă ușor în sondajele de opinie, în ultimele săptămâni.
Până săptămâna trecută, sondajele sugerau că partidele naționaliste și eurosceptice vor obține un număr record de voturi în iunie. Analiștii se așteptau ca alegătorii să pedepsească astfel partidele tradiționale, deoarece nu au reușit să protejeze continentul de inflația ridicată, să limiteze imigrația sau să ofere locuințe și asistență medicală adecvate.
Partidele de extremă dreapta din Parlamentul European sunt în prezent împărțite între Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), al căror lider de facto este premierul italian Giorgia Meloni, și grupul ID, condus de RN.
