Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Contăm, deci votăm!”, “Avem nevoie de susţinerea ta!” sau “Doar de tine depinde scorul final!” sunt câteva dintre sloganurile menite să-i mobilizeze pe moldoveni să se prezinte la vot duminica aceasta, în cadrul alegerilor legislative anticipate.
Pentru a evita absenteismul, Comisia Electorală Centrală a bifat o premieră şi a lansat o campanie de informare şi mobilizare a cetăţenilor. Intitulată “Lumea votează” şi finanţată de Uniunea Europeană şi Consiliul Europei, campania conţine mesajel ce ţintesc diferite grupuri de vârstă, dar este în primul rând pe placul tinerilor. De altfel, Consiliul Naţional al Tinerilor din Moldova a lansat propriul demers de informare privind importanţa alegerilor din 28 noiembrie. Clipurile îndemnă tinerii să vină la alegeri, pentru a nu-şi lăsa viitorul doar în mâinile bătrânilor, a elementelor antisociale sau a liderilor lumii interlope.
Aceste “noutăţi” au adus un suflu proaspăt unei campanii electorale marcate de scandaluri şi acuzaţii. Cele mai recente sondaje arată că Partidul Comunist va obţine cele mai multe voturi (32,1% din opţiuni). Urmează liberal-democraţii premierului Vlad Filat ?cu 22,7%, Partidul Democrat al lui Marian Lupu ? 12,1%, Partidul Liberal al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu ? 10,9%, Alianţa Moldova Noastră, condusă de Serafim Urechean cu 7% şi, cu titlu de noutate, Partidul Umanist, condus de fostul şef al serviciilor secrete, Valeriu Pasat, ar reuşi să obţină 5,5%.
Partidele care formau Alianţa pentru Integrare Europeană (liberalii, democraţii, liberal-democraţii şi Alianţa Moldova Noastră), care au decis să participe la alegeri pe liste separate, au şanse să obţină, împreună, un scor mai mare ca cel al comuniştilor şi să poată alege preşedintele ţării. Asta, desigur, dacă vor dori să refacă formula de guvernare de după înlăturarea de la putere a partidului lui Vladimir Voronin.
“Alianţa pentru Integrare Europeană a reprezentat o forţă electorală şi un proiect politic de succes în R. Moldova. Între timp, situaţia s-a complicat. Fără să îmi propun să judec în avans scena politică dintr-o altă ţară, aş putea spune că, în mod natural, România încurajează construcţiile pe care vectorii politici proeuropeni le promovează. Speranţa noastră este că tendinţa actuală a R. Moldova, din care rezultă o înţelegere ceva mai profundă a rolului şi a importanţei pe care România le poate avea pentru această ţară în proiectul general european va fi continuată”, a declarat, pentru Jurnalul Naţional, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, al cărui mandat s-a suprapus cu o perioadă tensionată din relaţiile bilaterale dintre România şi Moldova – protestele de stradă de la Chişinău, din aprilie 2009, şi reacţiile dure ale regimului Voronin faţă de autorităţile de la Bucureşti.
Senatorul PSD Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a camerei superioare a Parlamentului, este, şi, el, de părere că refacerea AIE este o perspectivă reală şi posibilă. “În ciuda orgoliilor unora dintre lideri, orgolii care şi-au pus amprenta asupra unităţii guvernului de coaliţie, toţi cei care compun Alianţa ? şi spun asta în baza discuţiilor pe care le-am avut cu liderii de la Chişinău ? sunt în favoarea menţinerii unei formule de guvernare proeuropene, cu caracter democratic. De altfel, aceasta este şi poziţia familiilor politice europene care au, fiecare, partenerul său în Republica Moldova, şi la dreapta şi la stânga necomunistă, democratică. La nivel european, poziţia noastră este de susţinere şi încurajare a menţinerii formulei de coaliţie care să guverneze mai departe ţara. Cu atât mai mult cu cât prestaţia actualului guvern a fost foarte bună la nivel politic, la nivel economic”, a declarat Corlăţean, pentru Jurnalul Naţional.
