Nordicii, copiii rasfatati ai Uniunii

 

 

Tarile scandinave au un statut special in Uniunea Europeana si sunt vestite pentru felul in care, la nevoie, fac front comun impotriva Bruxellesului.  

Blocul statelor nordice face de multe ori opinie separata in UE, preferand mai degraba sa apeleze la vecina Norvegia, mai bogata si, printr-o istorie indelungata, mai apropiata.  

Uniunea Europeana se doreste o familie mare si fericita, cu 25 de membri. Realitatea face ca cele 25 de state sa fie la randul lor grupate pe simpatii si antipatii, in interiorul "familiei mari". Una dintre cele mai trainice si mai stabile din acestea este marele bloc al tarilor nordice.  

STRANS LEGATE. Gruparea scandinavilor este formata chiar dinainte de crearea Uniunii, pe criterii care tin de geografie la fel de mult pe cat tin de istorie si interese comune. Trei tari nordice, Danemarca, Suedia si Finlanda fac parte din UE, celelalte doua, Norvegia si Islanda, nu. Suedia si Finlanda nu sunt membre ale NATO. Finlandeza se deosebeste mult de alte limbi folosite in regiune, dar Finlanda este singura care a adoptat moneda euro.  

PREFERINTE. Inca inainte de a fi creata Uniunea, Scandinavia avea o uniune nordica pentru pasapoarte. Toate tarile din Scandinavia sunt bogate si locuitorii lor se bucura de un standard de viata ridicat. Cele mai bogate tari ale Scandinaviei sunt Norvegia si Danemarca. De multe ori cand au probleme, nordicele membre ale UE fug nu la Bruxelles, ci la Oslo.  

DIFERITI, DAR INRUDITI. Deosebirile sunt mai multe decat asemanarile, dar creeaza acel "nu stiu ce" care uneste aceste tari. Si popoarele lor sunt diferite, ca structura. Daca despre finlandez se spune ca este posomorat si tacut, suedezul este snob si deseori considerat pampalau. Cat despre norvegieni si danezi, s-a incetatenit parerea ca, mai inainte ca suedezii si finlandezii sa produca ceva si sa vanda, ei trebuie sa inventeze si sa proiecteze. Nu totul e bine in familia nordicilor, spune legenda: certurile incep de obicei la numararea banilor.  

FAMILIA. Deosebirile insa cimenteaza unitatea nordica. Scandinavii nu si-ar schimba familia cu nici una, spunea, pentru revista poloneza Wprost, Tarja Halonen, presedintele Finlandei. "Suntem la fel, avem valori comune. Dar ca in fiecare familie au loc si certuri, deoarece si in casnicii sotii au mentalitati diferite".  

NESUBORDONARE. Pentru ca le este atat de bine in familie, nici unul dintre statele nordice din Uniune nu este pregatit sa cedeze unor presiuni ale Bruxelles-ului, mai ales in plan economic. "N-am construit atatia ani o economie viabila pentru a permite acum sa o distruga niste europeni sclerozati, in plus bolnavi de socialism. Noi ne-am eliberat de aceasta boala si deocamdata uniunea aceasta ne costa destul", spune Leif Pagrotski, ministrul Industriei si Comertului in guvernul suedez.  

Un sondaj recent releva ca dintre cei 3.500 de repondenti din Danemarca, Norvegia si Suedia, aproape 50% s-au pronuntat pentru integrarea nordica. Cu un an mai inainte, 58% dintre finlandezi se pronuntau pentru aceeasi idee. "Toti sunt convinsi ca exista un model nordic comun de stat, o economie nordica, un model nordic de viata si chiar un sex nordic", sustine si Henrik Wilen, directorul Institutului Nordic din Helsinki.  

 

BLOC COMUN Pentru ca timpul le-a demonstrat ca cea mai buna modalitate de a-si rezolva problemele este sa-si uneasca fortele, Finlanda, Suedia, Danemarca, Islanda si Norvegia pun la cale o strategie comuna pentru a combate alcoolismul. Statele nordice au cele mai ridicate preturi la alcool din intreaga Europa, practica ce le-a adus de multe ori pe ordinea de zi a Comisiei Europene, care le acuza ca fac opinie separata fata de piata comuna a Uniunii (cazul Danemarcei, Suediei si Finlandei). Ministrii Sanatatii din cele cinci state au convenit ca vor actiona "in bloc" la negocierile pe problema alcoolului ce urmeaza sa aiba loc in cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ca vor milita pentru impozite mai mari pe bauturi alcoolice, inclusiv pe vin. (Irina Cristea)